Ministrul Justiţiei din Republica Moldova: DNA reprezintă un model, deşi sunt multe lucruri pe care nu le apreciez

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi omologul său din Republica Moldova, Vladimir Cebotari, au semnat joi un protocol de colaborare în domeniul probaţiunii, în cadrul unui amplu eveniment numit „Forumul România — Republica Moldova în domeniul justiţiei”, organizat la Palatul Parlamentului.

„Cum luptăm noi cu corupţia este un proces complicat, destul de anevoios. Nu este atât de mare cum a fost cu un an în urmă şi această îngrijorare s-a mutat la alte poziţii, mult mai jos. Dar ea rămâne, evident. Probabil această scădere se datorează pentru că se luptă atât de mult şi de intens în mod special cu corupţia la nivel mare. În acest guvern am avut miniştri care au fost anchetaţi, investigaţi, care au avut învinuirile înaintate de procurori, la unii din ei, dosarul s-a terminat în instanţă cu decizii definitive, persoanele şi-au recunoscut vina şi alte dosare sunt în curs. Avem viceminiştri, avem un număr impunător de înalţi oficiali, conducători de întreprinderi de stat sau directori de agenţii, şirul persoanelor cu demnitate publică este foarte extins, şi aceasta doar într-un an şi jumătate. Acei miniştri bineînţeles că nu pot să se afle în Guvern, de aceea nu sunt în Guvern. (…) Corupţia rămâne a fi o problemă şi în Republica Moldova şi nu doar aici”, a spus Vladimir Cebotari, conform Mediafax.

Vladimir Cebotari a mai punctat că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România reprezintă o instituţie de la care pot fi preluate anumite practici, însă există şi aspecte pe care nu le-ar pune în aplicare şi în Republica Moldova.

„Nu aş face o comparaţie cu România, pentru că nu cunosc bine pe interior ce se produce aici, cunoaştem doar ce ne informăm din presă. Pentru noi, DNA a constituit totdeauna o instituţie de unde putem să preluăm unele practici – deschizând parantezele şi fără să spun că toate practicile sau că ne place tot ce este la DNA. Sunt şi lucruri bune pe care bineînţeles că încercăm să le replicăm în Moldova”, a spus ministrul Justiţiei.

Alte articole

Fraudă cu prejudiciu de peste 90 de milioane de lei descoperită de ANF Antifraudă şi DNA

DNA, sesizată în cazul lui Teodor Țigan, fostul director al Romsilva care a primit bonus de pensionare de 100.000 de euro și a fost reangajat fără concurs

Întrebat care sunt lucrurile pe care nu le apreciază la DNA, ministrul a răspuns: „Multe, dar am să discut altă dată şi în alt format”.

Referitor la legea privind recursul compensatoriu, Vladimir Cebotari consideră că iniţiativa este una benefică şi că riscurile nu sunt atât de mari pentru a genera îngrijorări în rândul populaţiei referitor la numărul de deţinuţi eliberaţi.

„În Republica Moldova, condiţiile de detenţie sunt unele proaste, dar asupra acestor lucruri lucrăm. Sunt diferite instrumente pentru a rezolva această problemă pe care o avem. Ştim că şi aici problema este aceeaşi, ştim că şi aici se lucrează în privinţa aceloraşi mecanisme compensatorii, ştim despre grijile pe care le aveţi în privinţa misterului unui număr mare de persoane condamnate la ispăşirea pedepsei, ca rezultat al măsurii compensatorii. Dar din câte ne-am informat de la colegii din România, se pare că riscul şi cifrele nu sunt chiar cele care circulă în mediul public. Noi avem o astfel de lege în Republica Moldova şi nu vedem impactul sau riscurile care se discută astăzi în România. (…) Aş încuraja să recitiţi acele iniţiative discutate intens de Ministerul Justiţiei României şi să revedeţi acele prognoze. Poate ele nu sunt atât de înfricoşătoare cum se discută”, a spus ministrul Justiţiei din Republica Moldova.