Curtea Constituţională a amânat pronunţarea la sesizarea lui Klaus Iohannis pe Statutul funcţionarilor publici

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în 4 decembrie legătură cu legea care abrogă suspendarea raportului de serviciu al funcţionarului public ca urmare a trimiterii în judecată, apreciind că o astfel de măsură diminuează standardele de integritate, componente ale statului de drept, şi creează un privilegiu nejustificat.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, luni, 4 decembrie a.c., o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici„, a anunţat Preşedinţia, şeful statului apreciind că legea contravine prevederilor art. 1 alin. (3) – (5), art. 16 alin. (1) şi art. 54 alin. (2) din Constituţie.

Articolele constituţionale invocate de preşedinte prevăd că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”, „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” şi că „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie„.

Un alt articol invocat în sesizarea preşedintelui este cel conform căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

Citeşte şi Aprobarea prin HG a metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici este neconstituţională

Prevederea constituţională conform căreia „Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege„, este şie ea încălcată de legea modificare a Statutului funcţionarului public, în opinia şefului statului.

Conform preşedintelui Iohannis, abrogarea suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public ca urmare a trimiterii în judecată încalcă aceste articole din legea fundamentală, diminuând  standardele de integritate, componente ale statului de drept.

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea prevăzută de art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.188/1999, cea a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public„, se arată în sesizare.

Făcând trimitere la decizii ale Curţii Constituţionale, şeful statului argumentează că abrogarea prevderii referitoare la susşendare determină diminuarea standardelor de integritate cu privire la exercitarea unei funcţii publice şi afectează profund încrederea cetăţenilor în instituţii.

De asemenea, în opinia preşedintelui, este creat un privilegiu nejustificat ceea ce încalcă articolul constituţional referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

 „O prevedere care elimină sancţiunea suspendării raportului de serviciu al unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de o anumită gravitate este de natură să aducă atingere standardelor etice şi profesionale necesare pentru persoanele învestite cu autoritate a statului, ceea ce încalcă art. 54 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice […] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin”. De altfel, se poate observa o contradicţie evidentă între cerinţele de probitate pentru ocuparea unei funcţii publice, condiţii stabilite de art. 54 din Legea nr. 188/1999 şi modificarea legislativă propusă, care permite menţinerea raportului de serviciu la trimiterea în judecată a funcţionarilor publici pentru săvârşirea unor infracţiuni de o anumită gravitate. În plus, prin art. II alin. (1) din legea dedusă controlului de constituţionalitate, funcţionarilor publici aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 94 şi art. 95 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, li se aplică dispoziţiile existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor care au fost suspendaţi în baza art. 94 alin. (1) lit. m), care îşi reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii şi până la expirarea celor 30 de zile nu au fost supuşi unor măsuri privative de libertate„, se mai arată însesizarea adresată CCR.

Alte prevederi contestate sunt introducerea posibilităţii de delegare a competenţei de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiilor publice prin ordin al Preşedintelui ANFP care ar încălca art. 1 alin. (4 ) şi alin. (5 ) din Constituţie şi cea privind transformarea unei funcţii de nivel inferior pentru a corespunde studiilor şi/sau vechimii funcţionarului public de conducere care contravine articolului referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost transmisă preşedintelui în vederea promulgării la data de 25 noiembrie.