90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat. Substanţele toxice din fum produc treptat modificări ale ADN-ului celular

Fumul de țigară irită și inflamează căile aeriene. În timp, scade imunitatea și crește riscul infecțiilor, bolilor dermatologice și pe cel al celor cardiovasculare. Apoi, treptat, în ani, apar distrugerile iremediabile de la nivelul plămânilor. Nicotina, monoxidul de carbon și gudronul sunt doar câteva dintre substanțele chimice care compromit structurile celulare ale plămânilor.

„90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Substanțele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi. În fumul de țigară, există substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru”, explică medicul primar pneumolog Laura Cardoș, din cadrul spitalului Onco Card

Anual, fumatul ucide în lume peste 7 milioane de persoane, iar dintre acestea aproape 900.000 sunt fumători pasivi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular, cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară și risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători”, avertizează specialistul Onco Card

Alte articole

De la 35% fumători la o „societate fără fum”: rețeta Suediei și ce poate învăța România din aceasta

Fumatul a fost interzis la plajă într-o țară preferată de români pentru concediile de vară

Dacă o persoană renunță la fumat, mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după încetarea consumului de tutun. Plămânii nu-și mai revin niciodată, deși riscul de cancer pulmonar se reduce treptat, în 15 ani. Însă acesta rămâne mult mai mare decât la persoanele care nu au fumat niciodată.

„Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica „mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat”, descrie medicul Laura Cardoș una dintre cele mai grave boli oncologice.

Deși există și fumători care nu fac cancer, ei se pot considera norocoși pentru că au teren genetic care-i ferește de boală. Însă nu același lucru se poate spune despre copiii expuși la fumul de țigară: aceștia se îmbolnăvesc mai des de bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice și au întârzieri în dezvoltarea creierului.