Test sangvin pentru detectarea precoce a cancerului, rezultate promiţătoare

Studiul, publicat joi în ediţia online a revistei Science, a fost realizat pe un eşantion de peste o mie de pacienţi cu tumori care nu se răspândiseră încă în organismele lor.

Aceste rezultate ar putea plasa echipa de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, condusă de Nickolas Papadopoulos, în fruntea cursei de comercializare a unui test sangvin universal pentru depistarea cancerului.

Cercetătorii americani au demarat deja un alt studiu, ce ar putea fi desfăşurat pe durata a cinci ani pe un eşantion de 50.000 de femei cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani şi care nu au avut niciodată cancer, pentru a determina dacă noul test poate să detecteze într-o manieră mai sistematică prezenţa unei tumori ce nu produce niciun fel de simptome.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mutaţiile genetice cauzează creşterea celulelor canceroase, al căror ADN se află în sânge.

Alte articole

Florin Prunea s-a întâlnit cu Dan Petrescu. ”Am început să plâng. Știți ce făcea la masă?”

Un celebru prezentator TV suferă de o formă agresivă de cancer. „Dacă tratamentul va funcționa, ne vedem în sezonul 6, dacă nu, nu!”

Sensibilitate crescută

Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins şi din alte centre de cercetare au pus deja la punct „biopsii” ale celulelor canceroase care circulă în sânge şi pot să determine modul în care un pacient va răspunde la diverse tratamente.

Însă detectarea fragmentelor de ADN care poartă semnătura biochimică a unui cancer incipient rămâne încă o etapă dificilă, au explicat oamenii de ştiinţă americani.

Mai multe companii de biotehnologie, inclusiv Grail – o firmă tânără, înfiinţată în 2016, care a strâns 1 miliard de dolari din investiţii – au secvenţiat anumite gene din miile de probe de sânge recoltate de la pacienţi canceroşi pentru a găsi markerii de ADN specifici cancerului.

Adoptând o abordare foarte diferită, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au decis să secvenţieze doar fragmente din 16 gene care suferă cel mai adesea mutaţii în diferite tipuri de tumori. Ei au adăugat opt biomarkeri ai unor proteine caracteristice mai multor tipuri de cancer.

Această combinaţie a crescut considerabil sensibilitatea testului şi a permis identificarea ţesutului din organism care era afectat.

În eşantioanele de sânge recoltate de la 1.005 de pacienţi suferind de unul dintre cele mai frecvente opt tipuri de cancer şi care nu dezvoltaseră încă metastaze, rata de detectare a variat de la 33% la 98%, în funcţie de tumoare, au precizat autorii studiului.

Sensibilitatea a fost de peste 69% pentru cancerul ovarian, hepatic, de stomac, pancreatic şi al esofagului – cazuri dificil de detectat în stadii incipiente.

Un test comercializat cu mai puţin de 500 de dolari

Acest test a semnalat arareori un cancer care nu exista în realitate, cu doar şapte false detectări din 812 reale, reprezentând mai puţin de 1% din grupul de control alcătuit din persoane sănătoase, au precizat medicii americani.

Noul test, denumit CancerSEEK, a putut să reducă astfel la doar două zone posibile originea cancerului pentru aproximativ 80% dintre pacienţi.

Cercetătorii americani au depus actele pentru obţinerea unui brevet aferent testului CancerSEEK, care va fi comercializat cu un preţ mai mic de 500 de dolari.

„Această sumă este excelentă, deoarece este comparabilă cu cele ale altor două teste actuale de detectare a cancerului, precum cel pentru colonoscopie”, a declarat Anirban Maitra, un medic oncolog de la Anderson Cancer Center din Houston.

Acelaşi specialist a indicat însă şi o serie de probleme potenţiale, precum proteinele asociate mai multor tipuri de cancer utilizate în acest test, care sunt markeri ai ţesuturilor bolnave. Astfel, persoane care nu au cancer dar care suferă de maladii inflamatorii precum artrita ar putea să primească după testare rezultate pozitive false.

În plus, CancerSEEK nu va fi probabil la fel de eficient pentru pacienţii fără simptome, ale căror tumori mai mici ar putea să difuzeze mai puţin ADN în sânge, a estimat profesorul Maitra.

Noul test a depistat doar 43% din cancerele incipiente de stadiul 1 şi asimptomatice, au precizat autorii studiului.

O altă problemă potenţială ar putea fi tratamentul inutil şi riscant în cazul anumitor tumori mici, care nu evoluează şi care nu prezintă pericole pentru sănătatea pacientului.

Profesorul Papadopoulos consideră că acest aspect nu ar trebui să reprezinte o problemă, deoarece fiecare caz este evaluat de o echipă medicală.

„Problema nu constă în supradiagnosticare, ci în supratratare”, a adăugat acelaşi cercetător.

sursa: Agerpres