Detalii şocante ies la iveală în cazul „fabricii de copii” din Timişoara. Vezi cum puteai deveni mamă fără să ştii

Giatras Kostantinos este inculpat într-un dosar DIICOT aflat pe rolul Tribunalului Timiş, fiind acuzat că a recurs la practici ilegale pentru a face bani din dorinţa femeilor infertile de a avea copii. În acelaşi dosar sunt judecate alte trei persoane: Pappa Chariklea (cetăţean grec) – biolog, Stelea Lavinia – medic ginecolog şi Daniela Ciontu – medic biolog.

Rechizitoriul procurorilor DIICOT arată că activitatea infracţională a grupului de medici care lucra în „fabrica de copii” de la Timişoara era structurată pe trei paliere.

Una dintre acţiunile ilegale de la Athena, susţin procurorii, era organizarea unor activităţi de prelevare şi transplant de celule umane (ovocite) utilizate pentru fertilizarea in vitro cu mama purtătoare. Procurorii au reuşit să obţină acte notariale din care reiese că în 13 cazuri s-a făcut fertilizarea in vitro a unor mame surogat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din cele 13 cazuri pentru care s-au găsit acte notariale reiese că mamele surogat s-au angajat ca după naştere să predea copilul familiei pentru care a născut, urmând ca ulterior să se facă şi demersuri prin care copilul să fie trecut pe numele mamei biologice, în acte figurând ca mamă cea care l-a născut.

Alte articole

Marea resetare din 31 mai 2026 pentru zodii. Luna Plină Albastră produce rupturi, revelații și schimbări majore

Ramona Olaru este istorie. Grecul Steve Ant se iubește cu Alina Oprea, concurenta de la Desafio: „Încearcă în permanență să mă cucerească”

Potrivit adevarul.ro, al doilea palier al acuzaţiilor DIICOT vizează racolarea unor tinere cărora li s-au achitat sume de bani pentru a dona ovocite folosite ulterior pentru fertilizarea in vitro a altor femei. 

Potrivit DIICOT, al treilea palier al activităţii infracţionale a echipei conduse de medicul grec vizează utilizarea frauduloasă a ovocitelor prelevate de la paciente care au recurs la procedura de fertilizare in vitro. Concret, procurorii DIICOT susţin că material genetic, recoltat de la anumite paciente, rămas nefolosit, a fost utilizat pentru fertilizarea in vitro a altor femei, de la care nu au fost recoltate suficiente ovocite sau ovocitele recoltate nu erau de calitate. Procurorii susţin că în aceste cazuri, nici pacientele de la care s-au prelevat ovocite, nici beneficiarele nu erau informate cu privire la destinaţia sau provenienţa ovocitelor.

„Nici recurgerea la mamele surogat nu intră în noţiunea de trafic de celule, dar şi acelea fac parte din obiectul acuzaţiei, procurorul pornind de la ideea greşită, spunem noi, că dacă procedurile acestea nu sunt reglementate parcurgerea lor este în afara legii, ceea ce în material dreptului penal nu se poate. Pentru ca o faptă să fie infracţiune, trebuie să fie prevăzută de legea penală”, a declarat Arcadie Anastasescu, avocatul medicului grec.