Guvernul va adopta, în proxima şedinţă, proiectele privind rachetele HIMARS şi corvetele

„Proiectul de lege pentru achiziţionarea rachetelor HIMARS va intra joi în şedinţa de Guvern şi se va aproba. Tot joi, în şedinţa de Guvern, vom aproba şi Hotărârea privind cele patru corvete multifuncţionale”, a anunţat, luni seară, la Antena 3, ministrul Apărării, Mihai Fifor, care a menţionat că România va face o plată în valoare de aproximativ un miliard de dolari până în data de 28 februarie pentru primul sistem de rachete HIMARS.

Ambasada SUA a înştiinţat MApN, în septembrie 2016, că solicitarea României privind achiziţionarea de sisteme tip lansator multiplu de rachete cu bătaie mare (HIMARS) a primit aprobarea Congresului SUA.

„Ministerul Apărării Naţionale a fost înştiinţat miercuri, 6 septembrie, de către Ambasada SUA în România, cu privire la faptul că solicitarea ţării noastre privind disponibilitatea achiziţionării de sisteme tip Lansator Multiplu de Rachete cu Bătaie Mare (High Mobility Artillery Rocket Systems – HIMARS) a primit aprobarea Congresului SUA, conform procedurilor standard americane”, se menţionează într-un comunicat al MApN.

În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare.

Alte articole

Cum va arăta guvernul Georgescu. Pe cine vrea să instaleze AUR la Palatul Victoria: „Măsurile vor fi dure, dar e mai bine așa”

Vești proaste pentru români. Guvernul pregătește noi creșteri de taxe

MApN precizează că programul se află într-o etapă intermediară, după aprobarea Congresului SUA urmând a fi desfăşurate discuţii şi negocieri de natură tehnică pentru stabilirea configuraţiei finale a achiziţiei, dar şi opţiunile de transfer tehnologic şi implicarea industriei naţionale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producţiei şi mentenanţei.

Opţiunea pentru înzestrarea Armatei României cu sistemul HIMARS derivă din necesitatea asigurării unor echipamente de artilerie moderne, care să contribuie la întărirea capacităţii de apărare a teritoriului naţional şi la creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele aliate, prin furnizarea unei capabilităţi de descurajare credibile, precizează MAPN.

Instituţia menţionează, totodată, că achiziţia sistemului HIMARS face parte dintre cele opt programe esenţiale de înzestrare prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, pentru care Parlamentul României a transmis, în luna mai 2017, aprobarea prealabilă de iniţiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

Potrivit sursei citate, HIMARS este unul dintre cele mai fiabile sisteme de sprijin de luptă testate şi utilizate în misiuni reale de Forţele Terestre şi Corpul de Infanterie Marină ale SUA şi oferă o capacitate de luptă superioară, asigurând structurilor militare un avantaj substanţial, oferind comandanţilor opţiuni pentru succesul misiunii în operaţiile specifice. Rata de fiabilitate HIMARS şi gradul de interoperabilitate între forţele SUA şi Aliate reduc costurile finale operaţionale şi de întreţinere.

HIMARS este al doilea sistem care primeşte aprobarea Congresului SUA, după ce achiziţia a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul PATRIOT, configuraţia 3 plus, a parcurs aceeaşi procedură luna trecută.

MApN a pus, în decembrie 2017, în dezbatere publică, un proiect de HG care are în vedere atribuirea unui acord-cadru de furnizare a 4 corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, valoarea totală a proiectului de investiţii fiind evaluată la aproximativ 1,6 miliarde de Euro, inclusiv TVA.

„Se aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente programului esenţial de înzestrare , (…) , în vederea atribuirii unui acord-cadru şi a contractelor subsecvente aferente/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic iniţial. Fondurile necesare (…) se asigură, în condiţiile legii, în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale pentru MApN”, se precizează în HG menţionată.

Potrivit notei de fundamentare, interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani.

Potrivit HG citată, creditele de angajament aferente primului contract subsecvent al acordului-cadru/contractului multianual de furnizare a patru corvete şi contractelor/acordurilor de tip guvern la guvern pentru echipamente, muniţii şi servicii necesare dotării corvetelor se vor asigura, în condiţiile legii, prin bugetul anual pentru anul 2018 al MApN.

În nota de fundamentare se menţionază faptul că, în prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare, iar Forţele navale române trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar.

În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO şi UE, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă, se menţionează în HG citată.

„În aceste condiţii, dotarea forţelor navale române cu patru corvete multifuncţionale noi, moderne, interoperabile cu navele din dotarea altor state membre NATO şi UE, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viaţă a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forţelor navale române certitudinea operaţională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung”, se arată în proiectul de Hotărâre de Guvern.

Având în considerare situaţia regională de securitate din zona Mării Negre şi misiunile specifice ale forţelor navale române, pentru Armata României este esenţial ca prima corvetă să fie construită şi dotată în maximum 3 ani de la semnarea primului contract subsecvent acordului-cadru/contractului multianual, urmând ca, în funcţie de sumele alocate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, capabilitatea prevăzută în programul esenţial de înzestrare „Corvetă multifuncţională” formată din 4 nave să fie definitivată în maximum 7 ani, se menţionează în HG citată.