Cancelarul german şi premierul italian au ajuns la concluzia că trebuie consolidate capitole-cheie şi în special migraţia

În calitate de contributori neţi la bugetul comunitar, Germania şi Italia sunt de acord că în viitorul buget al UE fondurile trebuie direcţionate cu prioritate către marile provocări europene, adică migraţia, apărarea comună, cercetarea şi dezvoltarea, au subliniat Merkel şi Gentiloni într-o conferinţă de presă comună la Berlin.

Gentiloni a cerut şi stimularea investiţiilor şi a politicilor pentru ocuparea forţei de muncă, el estimând că astfel poate fi oprită creşterea popularităţii naţionaliştilor şi populiştilor.

Angela Merkel, a cărei ţară a primit în ultimii doi ani 1,3 milioane de solicitanţi de azil, a lăudat eforturile Italiei în gestionarea fluxurilor migratorii, majoritatea migranţilor veniţi din Africa debarcând pe coastele Italiei. La rândul său, Gentiloni a evidenţiat progresele făcute în lupta împotriva traficanţilor, ceea ce a redus numărul migranţilor care traversează Mediterana, informează Agerpres.

Dar atât Merkel cât şi Gentiloni au cerut să se avanseze în reforma sistemului european de azil (regulamentul de la Dublin) conform principiului ‘solidarităţii’ şi au criticat ţările est-europene ce refuză cote obligatorii de refugiaţi.

Alte articole

EXCLUSIV Cum are de gând Ciprian Ciucu să eficientize bugetul Municipiului București: „În centru sunt foarte multe parcări care nu aduc bani la bugetul primăriei”

Guvernul a aprobat ultima rectificare bugetară din 2025. Sănătatea, Transporturile și Agricultura primesc cei ma mulți bani. Economist: ”Este o rectificare a sărăciei!”

Deşi nu le-au numit explicit, una dintre acestea este Polonia, al cărei premier, Mateusz Morawiecki, a avut şi el o întrevedere cu Merkel după ce cancelarul german a discutat cu Gentiloni.

La conferinţa de presă comună cu Morawiecki, Merkel a admis că între Berlin şi Varşovia există ‘diferenţe de abordare’ a politicii privind migraţia. Totuşi, ei au susţinut că Germania şi Polonia sunt de acord asupra câtorva puncte legate de această chestiune, cum ar fi frânarea migraţiei în ţările de origine, cu ajutorul asistenţei pentru dezvoltare, şi îmbunătăţirea protecţiei frontierelor externe ale UE, potrivit Agerpres.

La ultimul Consiliu European s-a stabilit ca ţintă luna iunie 2018 pentru ajungerea la un acord privind reforma Regulamentului de la Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în UE.

Citeşte şi Europa are nevoie urgent de AUTONOMIE STRATEGICĂ

Dar deocamdată liderii europeni se vor întâlni pe 23 februarie pentru a discuta despre variantele privind viitorul cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, în contextul în care ieşirea Marii Britanii din UE va lăsa în acest buget un gol anual de 13-15 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca o parte din această sumă să fie compensată prin creşterea contribuţiilor naţionale, iar diferenţa să fie redusă prin economii, potrivit Agerpres.

Perspectiva diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Austria şi Olanda, au anunţat că refuză să-şi majoreze contribuţiile.