Greşeala de la micul dejun care te îngrașă. Din cauza ei nu poţi scăpa de kilogramele în plus!

Teoria care a marcat lumea nutriţiei până acum ceva vreme ne încuraja să consumăm carbohidraţi cât mai devreme, dimineaţa, pentru ca aceştia să nu fie transformaţi în depozitele de grăsime care ne bântuie coşmarurile.

Iată că noi cercetări vin să contrazică această realitate, afirmând că începutul zilei este cel mai prost moment pentru a da iama în carbohidraţi: adio, fructe, croissante sau baghete apetisante la prima oră!

De la ce bază pleacă aceste noi teorii? Se pare că nivelul de cortizol şi de grelină atinge cote maxime în organism la primele ore ale dimineţii. Această enumerare nu îţi spune nimic?

Să le luăm pe rând: cortizolul sau hormonul stresului este accelerat în situaţiile în care te enervezi, dar nu are doar o conotaţie negativă. El controlează şi nivelul de proteine, grăsimi şi carbohidraţi şi eliberează acizi graşi şi zaharuri în sânge, care vor alimenta organismul cu energia necesară, fără a propulsa acul cântarului la valori nedorite.

Atunci când nu este multiplicat artificial de alimentaţia deficitară, ci este produs în mod natural, dimineaţa, cortizolul ne ajută să ardem grăsimile.

Mai departe, zorii zilei sunt şi momentul preferat al grelinei, hormonul foamei. Acesta începe să fie secretat în timpul nopţii şi îşi atinge nivelul maxim dimineaţa. Grelina te trezeşte, îţi oferă energie şi îţi aminteşte că trebuie să mănânci, dar contribuie şi la sinteza hormonului de creştere, esenţial în metabolism. Împreună, acestea încurajează arderea grăsimilor. Numai veşti bune!

În momentul în care ne alimentăm organismul cu carbohidraţi, toată această ecuaţie este „distrusă”. Carbohidraţii sunt utilizaţi primii pe post de energie, denaturând astfel arderea grăsimilor.

Mai departe, fără îndoială îţi este familiară senzaţia de dependenţă provocată de carbohidraţi. Din cauza ei nu ne putem abţine de la dulce şi nici nu ne lasă inima să abandonăm o pungă de chipsuri altfel decât goală.

Care este explicaţia? Carbohidraţii determină creşterea nivelului de glucoză din sânge. Aici intervine insulina, care transportă „dulcele” în celule.

Cu cât nivelul de carbohidraţi ingerat este mai mare, cu atât producţia de insulină creşte, ceea ce va duce la instalarea senzaţiei de foame, la numai 2-3 ore după ce ai mâncat: însă nu orice fel de foame, ci o poftă nebună de carbohidraţi. Apetitul creşte, iar acest cerc periculos devine tot mai mare şi mai copleşitor!

Cum corectezi greşeala de la micul dejun

E simplu: înlocuieşti carbohidraţii cu o masă bogată în proteine. Este concluzia la care au ajuns mai multe studii, între care cel condus de cercetătorii de la Universitatea Missouri, care afirmă că un mic dejun bogat în proteine va reduce per ansamblu senzaţia de foame pe timpul zilei şi va „stinge” apetitul.

Pentru a scădea în greutate, ouăle, seminţele, fructele cu coajă lemnoasă, carnea slabă, somonul, brânzica de vaci și iaurtul sunt alegeri pe care ar trebui să le faci de acum înainte. Iată cum mic-dejunul campionilor, omleta cu bacon, este pe cale să „sfărâme” dragostea pentru patiserie a francezilor.

Nu comite greşeala de a crede că de acum înainte te poţi răsfăţa cu omletă cu cârnaţi la fiecare mic dejun, sub „scutul” invincibil al proteinelor. Nu a spus nimeni că grăsimile sunt admise în această ecuaţie, cel puţin nu în exces!

Mai departe, trebuie să fii conştientă şi de faptul că teoriile contradictorii ale oamenilor de ştiinţă nu ar trebui să îţi guverneze viaţa. Dacă micul tău dejun conţine carbohidraţi, dar în combinaţie cu proteine (fructe cu iaurt grecesc, de exemplu, sau ouă cu pâine de secară), iar tu te simţi excelent după ce îl consumi şi îţi păstrezi o greutate echilibrată, nu ai absolut niciun motiv să renunţi la el!

Tu ce părere ai? Comiteai până acum această greşeală la micul dejun, de a exagera cu consumul de carbohidraţi?