Rodrigo Duterte nu va candida pentru un alt mandat prezidenţial şi ar putea să demisioneze

„Preşedintele a declarat că doreşte să demisioneze în avans dacă acest lucru va fi posibil şi că nu va candida pentru următorul mandat prezidenţial în 2022. El poate demisiona înainte ca mandatul său să se încheie dacă vor fi adoptate amendamentele necesare la Constituţie”, a precizat purtătorul de cuvânt Harry Roque.

În vârstă de 72 de ani, Rodrigo Duterte a fost ales cel de-al 16-lea preşedinte al statului Filipine în 2016, după ce a ocupat vreme de peste 22 de ani funcţia de primar al oraşului Davao.

Într-un raport întocmit de Biroul Directorului Naţional de Informaţii al SUA, Duterte a fost plasat pe lista ameninţărilor la adresa democraţiei în Asia de Sud-Est, alături de premierul Cambodgiei, Hun Sen, criza comunităţii rohingya din Myanmar şi regimul militar din Thailanda.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La 8 februarie, procurorul-şef al Tribunalului Penal Internaţional (TPI) a demarat procedurile în privinţa unor acuzaţii de crime împotriva umanităţii care ar fi fost comise de către regimul din Filipine. TPI va analiza „presupusele crime comise începând din 1 iulie 2016, în contextul campaniei de război contra drogurilor lansată de preşedintele filipinez Rodrigo Duterte”.

Alte articole

Incendiu la bordul unui feribot în Filipine. Cel puțin cinci persoane au murit și alte 87 sunt date dispărute

Imagini virale! Nuntă desfășurată într-o biserică inundată. „Nu ne-a deranjat că ținutele noastre s-au udat” VIDEO

„În mod specific, acuzaţiile sunt că mii de persoane au fost ucise din motive care au legătură cu presupusa implicare în trafic sau consum ilegal de droguri”, a spus Fatou Bensouda.

Rodrigo Duterte a respins acuzaţiile potrivit cărora a ordonat poliţiei să omoare suspecţii de trafic de droguri şi a pus la îndoială jurisdicţia Tribunalului pentru a-l pune sub acuzare.

Peste 3.900 de filipinezi şi-au pierdut viaţa în urma războiului antidrog declanşat de Duterte, însă autorităţile afirmă că în cele mai multe cazuri a fost vorba de acţiuni de autoapărare ale forţelor de securitate după ce suspecţi înarmaţi s-au opus arestării.