Peste 160 de monede antice de aur şi argint furate din siturile arheologice, recuperate în urma unor percheziţii

Conform sursei citate, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie face cercetări întrun dosar vizând infracţiuni de spălare de bani şi complicitate la furt calificat în formă continuată. Dosarul priveşte bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional – tezaure de brăţări spiralice, monede sau scuturi sustrase din siturile rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei şi introduse ulterior pe piaţa internaţională de artefacte prin ascunderea şi disimularea originii ilicite a acestora.

Cu sprijinul Eurojust, în cursul unei operaţiuni de cooperare judiciară internaţională de amploare, în cursul lunilor februarie şi martie ofiţeri specializaţi din cadrul Poliţiei Române au cooperat cu autorităţile judiciare din Austria şi Germania pentru organizarea mai multor percheziţii domiciliare şi la case de licitaţii. În urma acestora, au fost ridicate: 164 de monede antice, dintre care 20 monede Koson – 19 din aur şi una din argint (sec I î.Ch.), patru monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), două monede de tip Alexandru cel Mare – Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) şi 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.). Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brăţări spiralice şi a mai multor monede sustrase din siturile arheologice româneşti.

Anchetatorii au stabilit că monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice au fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii, fiind supuse procesului de „reciclare” pentru a dobândi o aparenţă de origine licită.

Ministerul Public precizează că sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 de piese, tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 de piese, un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede, cinci scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice).

Alte articole

Cu ce mandat merge PSD la Cotroceni: „Dacă o să fie o invitaţie către PSD să dea prim-ministrul, nu fugim de această responsabilitate, numele este Sorin Grindeanu”

Daniel Dăianu, după prăbușirea leului: ”Nu ne permitem să facem experimente. Oamenii care au dus deficitul bugetar la peste 9 la sută ar trebui să tacă din gură”

Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur recuperate recent sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.

Acest dosar a fost disjuns din dosarul cunoscut generic sub denumirea „Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia”, în care au fost trimişi în judecată 34 de persoane, dintre care 21 au fost condamnate definitiv.