Braşovul, cel mai mare oraş din România care a votat unirea cu Republica Moldova

Iniţiativa i-a aparţinut viceprimarului oraşului Brașov, Costel Mihai, iar ideea a fost îmbrăţişată atât de edilul-şef, Gheorghe Scripcaru, cât şi de Consiliul local. Mai mult, unul dintre consilieri a propus ca actul reunirii să primească vot absolut, nu simbolic.

Braşovul este cea de-a treia unitate administrativă românească de la vest de Prut care se pronunţă în favoarea refacerii României Mari. Tonul a fost dat de municipiul Buzău, care săptămâna trecută a votat în unanimitate o declaraţie de unire. Marţi, Consiliul Judeţean Timiş a ratificat tot cu unanimitate o declaraţie similară. Cu o populaţie de peste 260.000 de locuitori, Braşovul devine astfel localitatea din România cu cel mai mare număr de locuitori care a votat unirea cu Basarabia. Între timp, în Republica Moldova, numărul localităţilor care au adoptat declaraţii de unire cu patria română a ajuns la 122.

Citeşte şi Igor Dodon: Există riscul ca duşmanul numărul unu al Republicii Moldova să fie românii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe de altă parte, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu spune că declaraţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova, adoptate de mai multe consilii locale din cele două ţări nu au valoare juridică şi nu afectează relaţile dintre cele două state. „Din punctul meu de vedere, declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt de fapt expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele nu au valoare juridică, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm. (…) Ele nu au niciun fel de valoare juridică şi nu afectează în niciun fel relaţiile noastre cu Republica Moldova”, a afirmat Meleşcanu.

Alte articole

Primăria Braşov renunță la artificii în noaptea de Revelion pentru a proteja animăluțele de companie: „Fiecare sfârşit de an este un adevărat coşmar pentru animale”

George Scripcaru, acuzaţii grave împotriva directoarei RIAL şi a administraţiei Coliban: „Stăpână de sclavi” plătită din bani publici