Problema PET-urilor pare să-şi fi găsit rezolvarea. Oamenii de ştiinţă au descoperit întâmplător o enzimă care devorează plasticul

Peste 8 milioane de tone de produse plastice ajung în oceanele planetei noastre în fiecare an, determinând îngrijorări tot mai mari legate de toxicitatea acestui material derivat din petrol şi de impactul său asupra sănătăţii generaţiilor viitoare şi asupra mediului înconjurător.

În pofida eforturilor făcute în ceea ce priveşte reciclarea, cele mai multe dintre aceste produse plastice pot să reziste în natură timp de sute de ani. Oamenii de ştiinţă caută de multă vreme o metodă mai bună de eliminare a plasticului din mediul înconjurător.

Cercetătorii de la universitatea britanică din Portsmouth şi cei de la Laboratorul naţional pentru energii regenerabile din cadrul Ministerului Energiei din Statele Unite şi-au concentrat eforturile asupra unei bacterii descoperite în Japonia în urmă cu câţiva ani: Ideonella sakaiensis. Aceste bacterii se hrănesc doar cu un tip de plastic, politereftalat de etilen (PET), care intră în compoziţia unui număr foarte mare de sticle din plastic. Cercetătorii japonezi cred că această bacterie a evoluat destul de recent într-un centru de reciclare, întrucât masele plastice au fost inventate abia în anii 1940.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Schimbare majoră la McDonald’s: Lanţul de restaurante va elimina paiele de plastic

Obiectivul echipei americano-britanice era acela de a înţelege funcţionarea unei enzime, denumită PETază, descoperindu-i structura. „Însă ei au mers puţin şi mai departe, creând dintr-un accident o enzimă care este încă şi mai eficientă pentru dezagregarea plasticelor PET„, potrivit concluziilor acestui studiu, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din Statele Unite.

Cercetătorii de la Universitatea South Florida şi de la Universitatea Campinas din Brazilia au participat şi ei la o serie de experimente care au condus la o mutaţie, din întâmplare, a unei enzime care este mult mai eficientă decât PETaza naturală.

Citeşte şi O insulă de gunoi din Pacific poate acoperi Franţa, Germania şi Spania la un loc

Oamenii de ştiinţă încearcă de acum înainte să îmbunătăţească performanţele acesteia în speranţa că vor putea să o folosească într-o bună zi într-un proces industrial de dezagregare a maselor plastice. „Norocul joacă adeseori un rol important în cercetarea ştiinţifică fundamentală, iar descoperirea noastră nu a făcut excepţie de la această regulă„, a declarat John McGeehan, profesor la Facultatea de ştiinţe biologice din cadrul Universităţii Portsmouth. „Deşi progresele sunt modeste, această descoperire neaşteptată sugerează că există încă loc pentru a îmbunătăţi şi mai mult aceste enzime, pentru a ne apropia şi mai mult de o soluţie de reciclare a cantităţii tot mai mari de deşeuri din plastic„, a continuat acelaşi profesor.