ÎCCJ: Băncile nu pot bloca sumele intrate în conturile debitorilor popriţi după suspendarea executării silite. Sunt vizate şi salariile

Poprirea conturilor reprezintă una dintre principalele metode de impunere a contractelor pe cale litigioasă. După declanșarea procedurii de executare silită, executorul judecătoresc trece la recuperarea efectivă a creanțelor de la debitori prin înființarea de popriri. De-a lungul timpului, mai ales după apariția noilor Coduri civile, au apărut mai multe interpretări cu privire la procesul de executare silită. Recursul în interesul legii pronunțat de ÎCCJ unifică acum practica și este obligatoriu pentru instanțe. Băncile joacă un rol crucial în procesul de executare silită, atât ca terț poprit – firmele sunt obligate să realizeze tranzacții prin conturi bancare; salariații încasează veniturile prin bănci – cât și în calitate de creditor care caută să recupereze sumele scadente. Decizia vizează, însă, și alte forme de poprire, cum ar fi cea a salariilor încasate „în mână”, direct de la angajator.

 

Debitorii, în procesul de contestare a executării silite, pot solicita în instanță și suspendarea executării, caz în care executarea silită în sine nu este îndepărtată, însă efectele sale sunt înghețate. Unele instanțe au apreciat că cererea de suspendare a executării silite, aprobată de instanță, nu ridică indisponibilizarea sumelor intrate ulterior în conturile debitorilor popriți. Cu alte cuvinte, că debitorii nu-și pot folosi banii încasați ulterior în conturile poprite după decizia suspendării executării. Alte instanțe au considerat că suspendarea executării permite utilizarea sumelor intrate în conturi. Pentru a lămuri această problemă, Curtea de Apel Brașov, la un memoriu adresat de BRD Societe Generale, prin cabinetul de avocatură Marieta Avram, a făcut o cerere la ÎCCJ pentru un recurs în interesul legii, la finele anului trecut. „Problema de drept ce a creat practica judiciară neunitară vizează întinderea efectelor suspendării executării silite prin poprirea înființată asupra conturilor bancare, respectiv, dacă sunt indisponibilizate toate sumele viitoare ce alimentează contul debitorului deschis la terțul poprit, indiferent că existau sau nu la data suspendării, ori nu sunt supuse indisponibilizării sumele viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la data înființării popririi”, se arată în documentul Curții de Apel Brașov, citat de profit.ro.

 

Curtea a atașat exemple de practică neunitară de la nivelul judecătoriilor și tribunalelor din țară în interpretarea și aplicarea articolului 784 alin (1) din Codul de procedură civilă, care spune astfel: „Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel”. Spre exemplu, într-una dintre sentințele menționate, luată de Tribunalul Hunedoara, magistrații arată, într-un litigiu privind suspendarea executării silite, că, indiferent ce decizie ar lua, debitorii n-ar beneficia de sumele din conturi, pentru că acestea rămân blocate până când suma datorată este acoperită integral. „Astfel, chiar și în situația în care instanța ar dispune suspendarea executării, debitorii nu ar putea beneficia de sumele poprite, căci sumele existente în cont vor fi în continuare indisponibilizate până la concurența creanței”, se arată în decizia 310/2015 a instanței din Hunedoara. Într-o încheiere (4313/2017) pronunțată de Judecătoria Oradea, în care este admisă suspendarea provizorie a executării silite, se face mențiunea că „terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua sumele care au fost deja poprite până la pronunțarea prezentei încheieri”.

 

Opinia Curții de Apel Brașov, în sensul că suspendarea ridică indisponibilizarea sumelor intrate în conturi după pronunțarea deciziei, a fost admisă de completul ÎCCJ în 16 aprilie, care a decis: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua Cod de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării”. Dezlegarea este obligatorie pentru instanțe după motivarea acesteia și publicarea în Monitorul Oficial.