Anamaria Trancă, cea care a condamnat-o pe Rarinca, detaşată pentru trei ani la CSM. Magistratul, cercetat de Inspecţia Judiciară

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în 19 aprilie, detaşarea în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, a opt judecători, printre care şi Anamaria Trancă, magistratul din dosarul Rarinca.

Trancă, judecător al Curţii de Apel Bucureşti, va activa în cadrul CSM, începând cu 7 mai 2018.

„Judecătoarea Ana Maria Trancă este un instrument până la capăt şi acest lucru este răsplătit cu un loc călduţ la CSM pe o perioadă de trei ani. Din ce aud va lucra la relaţii cu publicul (…) Cu siguranţă va motiva decizia în aceste zile , încercând să pună presiune mediatică pe completul de la ICCJ care va pronunţa o decizie , curând , în dosarul ANRP 1. Doamna judecător Ana Maria Trancă vă dau o veste proastă: nu veţi realiza nimic cu aceasta manevră ieftină şi predictibilă dealtfel . Sunteţi compromisă profesional definitiv şi să nu vă mire dacă protectorii dumneavoastră vă vor abandona într-o zi, pentru că ataşamentele se schimbă. Eu ştiu cel mai bine. Îmi doresc sa aveţi parte de justiţia de care am avut eu parte”, scrie Horia Georgescu, fost şef ANI, pe pagina de Facebook.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De altfel, judecătoarea Trancă este unul dintre magistraţii care s-a ocupat de dosarul fostului şef ANI, condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi producerea unui prejudiciu în dauna Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Alte articole

Nicușor Dan subliniază că încrederea românilor în Justiție nu se câștigă ”cu încă un scandal”. ”Să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme”

Judecătoarea care a oprit activitatea ROMATSA rămâne deocamdată în funcție. CSM decide la 9 septembrie dacă o suspendă sau nu

Georgescu a acuzat-o pe Trancă de faptul că a judecat „părtinitor, cu rea-credinţă, meschin (au fost cazuri în care a refuzat, pur şi simplu, să-mi elibereze până şi copii ale minutelor de şedinţă de judecată!), dar a rămas neclintită în dosar”.

Fostul şef ANI a făcut şi patru cereri de recuzare, însă fără succes, spunând că una dintre ele a fost judecată chiar de magistratul recuzat, adică de Anamaria Trancă, „în mod aberant şi nelegal aspect sancţionabil de CEDO în mod constant în jurisprudenţa sa”.

Antena 3 a publicat în 2017 o informaţie potrivit căreia judecătoarea Anamaria Trancă a fost sancţionată de Agenţia Naţională de Integritate, instituţie condusă de Horia Georgescu (cel pe care îl ancheta) în 2008 pentru nedeclararea averii.

Anamaria Trancă a devenit cunoscută după ce, împreună cu judecătorul George Dorel Matei, a decis condamnarea Marianei Rarinca, în anul 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Rarinca a fost acuzată de către Livia Stanciu, şef al ÎCCJ la acea vreme, de şantaj, însă instanţa a decis că trebuie achitată.

Acelaşi magistrat a sesizat, în februarie 2017, Curtea Constitţională cu privire la Ordonanţa 13/2017. O sesizare considerată neconstituţională chiar de către Curtea Constituţională, după cum se arată în decizia CCR din 7 martie 2017.

Potrivit acestei decizii: “Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta a fost ridicata de instanta judecatoreasca la data de 3 februarie 2017, data la care, fara a o pune in discutia subiectilor procesuali principali, a si sesizat Curtea Constitutionala, aspect care a condus la imposibilitatea formularii de catre acestia a punctului lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de procedura penala coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. (…) Prin urmare, critici de neconstitutionalitate puteau fi formulate in privinta ordonantei de urgenta numai daca aceste prevederi – care au facut parte din dreptul pozitiv – erau aplicabile in cauza si continuau sa produca efecte dupa iesirea din vigoare a ordonantei de urgenta criticate. (…) Or, este de domeniul evidentei ca un text legal care nu este in vigoare (art. I pct. 3) nu poate avea legatura cu solutionarea unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti; calculul de oportunitate realizat de instanta prin indicarea caracterului potential sau eventual de aplicare a textului legal respectiv in cauza, din punctul de vedere al receptarii acestuia in fondul activ al legislatiei, denota tocmai lipsa sa de legatura cu cauza a quo.”

Adică, instanţa judecătorească s-a plasat în afara sferei normative a art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie şi a încercat să acrediteze teza unui control preventiv de constituţionalitate înainte de intrarea în vigoare actului normativ.

Totodată, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu şi a demarat verificări în luna februarie, în cazul judecătoarei Anamaria Trancă, în urma scandalului legat de mesajele obscene la adresa politicienilor cărora magistratul le dădea like pe Facebook.

Ingrid Mocanu a formulat pe 1 februarie 2018 o cerere de strămutare a dosarului şi a acuzat la Înalta Curte existenţa unei suspiciuni rezonabile că impartialiţatea judecătoarei Trancă este afectată, în condiţiile în care aceasta şi-a exprimat public opţiunile politice.