Vastă reţea de trafic de migranţi, destructurată la Timişoara. Cum funcţiona grupul şi cum se tranzita România

Conform anchetatorilor, membrii grupării făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european şi care şi-a dezvoltat segmente naţionale în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, şi era structurată pe mai multe paliere. Migranţii care erau trecuţi ilegal frontiera le plăteau membrilor reţelei între 4.000 şi 5.000 de euro.

Potrivit DIICOT, anul trecut în judeţul Timiş a fost constituit şi a acţionat în mod coordonat un grup infracţional organizat, având ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea şi transportul de migranţi din Orientul Mijlociu şi Asia către state din vestul Europei.

În acest dosar au fost făcute investigaţii împreună cu autorităţile judiciare din Germania şi Serbia, datele obţinute aătând că membrii grupării făceau parte dintr-o vastă reţea de trafic de migranţi constituită la nivel european. Reţeaua şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, afirmă procurorii DIICOT.

Potrivit sursei citate, migranţii erau introduşi fraudulos în România din Serbia şi transportaţi până în Timişoara, unde erau cazaţi la diferite pensiuni din zonă, până la momentul organizării trecerii frontierei cu Ungaria şi transportării acestora mai departe către destinaţiile finale, în special Germania. Pentru aceste servicii, migranţii plăteau sume cuprinse între 4.000 – 5.000 de euro de persoană, veniturile obţinute în acest mod de către membrii grupării fiind considerabile.

Alte articole

UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ candidaturii lui Gill-Julien Iacobici pentru funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT şi a rămas indecis în ce-l priveşte pe Alex Florenţa, candidat pentru acelaşi post

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propus șef la DIICOT, audiat la CSM: Nu sunt mulțumit de cum funcționează DIICOT la nivel național. Pe droguri de mare risc nu stăm foarte bine

Reţeaua era structurată pe trei paliere. Primul este palierul de conducere şi decizie, care a fost asigurat de un cetăţean irakian cu rezidenţă în Suedia. Acesta a fost ajutat, până la sfârşitul lunii septembrie 2017, de un cetăţean sirian care în cele din urmă a ales să plece în Serbia, rolul său fiind preluat de un cetăţean algerian.

„Legăturile între segmentele naţionale ale reţelei erau asigurate exclusiv de către liderii segmentelor din fiecare ţară, iar contactele între aceştia se realizau doar prin intermediul aplicaţiilor online – WhatsUp, Viber. Ca modalitate de operare, s-a constatat că liderii din Serbia şi România stabileau în prealabil data şi ora aproximativă când un grup de migranţi urma să fie trecut peste frontieră, pe fâşia verde„, mai transmite DIICOT.

Ulterior, după ce grupul de migranţi era trecut ilegal în România, membrii reţelei din Serbia îi transmiteau liderului din România locul exact unde se aflau migranţii, identificată prin GPS. Pe baza acestor informaţii exacte, transportatorii grupării se deplasau la locul indicat, de unde îi preluau pe migranţi şi îi transportau la Timişoara, în anumite puncte transmise, de asemenea, în timp real acestora pe terminalele mobile.

Palierul al doilea era cel de coordonare a activităţilor de transport. Acesta era asigurat de un cetăţean pakistanez cu rezidenţă în Grecia şi de un alt cetăţean sârb. Rolul celor doi era de a coordona echipele de transportatori.

Cel de-al treilea palier era cel de transport şi călăuzire a migranţilor şi au fost dezvoltate mai multe echipe de transportatori. Prima echipă era coordonată de un cetăţean sârb şi era compusă în totalitate din cetăţeni sârbi şi obişnuia să intre în ţară doar cu o zi sau două înainte de un transport planificat. Membrii intrau pe rând în ţară, după care se regrupau şi efectuau transporturile în diferite combinaţii de persoane, astfel încât să evite stabilirea unui tipar comportamental, ulterior întorcându-se în Serbia.

„Membrii grupării foloseau doar autoturisme înmatriculate în Serbia, pe care le introduceau în ţară alternativ şi le foloseau prin rotaţie, cu acelaşi scop de a evita conturarea unor legături între fapte. Există şi situaţii când autoturismul ce urma să fie folosit la transport era introdus în ţară pe o platformă, ştiindu-se faptul că la frontieră nu sunt menţionate în baza de date decât identitatea şoferului şi autoturismul condus efectiv, nu şi cele aflate pe platformă„, mai precizează DIICOT.

Cea de-a doua echipă era coordonată de un cetăţean pakistanez, iar din aceasta făceau parte români şi albanezi. Echipa folosea călăuze pentru ghidarea grupurilor de migranţi peste frontiera cu Ungaria. Aceste călăuze erau racolate dintre cetăţenii de origine arabă care au solicitat azil în România şi care erau anterior familiarizaţi cu specificul zonei de frontieră cu Ungaria.

În plus, una dintre persoanele implicate în traficul de migranţi a încercat să îşi diversifice paleta infracţională şi a introdus în ţară mărfuri şi produse interzise, cum ar fi drogurile de risc. Toate acestea se întâmplau cu ajutorul migranţilor.

În acest caz, procurorii DIICOT cercetază 22 de personae, dintre care 12 vor fi duse în instanţă cu propunere de arestare preventivă, mandatele acestora urmează să fie puse în executare în toate ţările participante la acţiune. Acuzaţiile care li se aduc sunt constituire de grup infracţional organizat şi trafic de migranţi.