Iranul le pune condiţii ţărilor europene pentru a rămâne în Acordului Nuclear de la Viena

Khamenei a prezentat aceste condiţii miercuri seara, într-un discurs pe care l-a susţinut în faţa liderilor iranieni, între care şi preşedintele Hassan Rohani, potrivit versiunii oficiale a acestui text, publicat joi.

”Plecarea Statelor Unite este o încălcare a Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate al Naţiounilor Unite (care a aprobat în iulie 2015 acordul în dosarul nuclear iranian încheiat cu câteva zile mai înainte, la Viena, între Teheran şi ţările membre ale Grupului 5+1 – China, Franţa, Regatul Unit, Rusia, Statele Unite plus Germania); europenii trebuie să prezinte o rezoluţie împotriva Statelor Unite la Consiliul de Securitate, în semn de protest faţă de această acţiune”.

Republica islamică nu vrea să renunţe la elementele de putere în ceea ce priveşte apărarea

– ”Liderii celor trei ţări europene (semnatare ale acordului, Franţa, Germania şi Regatul Unit) trebuie să se angajeze şi să promită să nu evoce, în niciun fel, probleme cu privire la rachete iraniene şi la prezenţa Iranului în regiune (…). Toată lumea trebuie să ştie că Republica islamică Iran nu va renunţa, cu siguranţă, la elemente ale puterii sale în ceea ce priveşte apărarea sa”.

În Siria, Iranul susţine regimul lui Bashar al-Assad, prin consilieri militari. În Irak, el susţine miliţii şiite şi partide politice. Teheranul susţine, de asemenea, Hezbollahul libanez şi mişcări palestiniene ca Hamas şi Jihadul Islamic.

Garantare pentru vânzările de petrol iraniene şi a tranzacţiilor comerciale

”Dacă Statele Unite reuşesc să perturbe vânzările de petrol ale Iranului, europenii trebuie să garanteze cumpărarea cantităţii de petrol pe care noi vrem să o vindem” principalilor clienţi, între care China, India, Japonia şi Uniunea Europeană (UE).

”Băncile europene trebuie să garanteze” posibilitatea unor ”tranzacţii comerciale cu Iranul”, ceea ce marea parte a marilor instituţii financiare europene au reţineri să facă până acum, de teama sancţiunilor Statelor Unite, cărora le sunt foarte expuse.

La rândul său, Uniunea Europeană, Franţa, Germania şi Regatul Unit încearcă să salveze Acordul de la Viena, prin menţinerea Teheranului în acest compromis încheiat după 12 ani de criză în legătură cu problema nucleară iraniană şi în urma unor intense eforturi diplomatice.

Acordul de la Viena a permis o întoarcere a Iranului în comunitatea naţiunilor după ani de izolare şi o flexibilizare a sancţiunilor internaţionale care i-au fost impuse, în schimbul unui angajament de a nu se dota cu arma atomică.

Iranul este sceptic

Cu toate acestea, Teheranul acuză Statele Unite, în primul rând, dar şi pe europeni, că nu şi-au respectat  promisiunile şi că nu au făcut nimic pentru a-i permite Iranului să beneficieze de deschiderea economică la care ţara spera în urma acordului.

Însă vizita, săptămâna aceasta, la Teheran, a comisarului european însărcinat cu Energia Miguel Arias Canete, nu pare să fi convins autorităţile de bunăvoinţa europenilor ori de capacitatea lor de a împiedica retragerea americană să saboteze complet Acordul de la Viena.

”Iranul nu caută disputa cu europenii, ci, având în vedere comportamentul lor din trecut, noi nu avem încredere în ei. Din acest motiv, garanţiile date trebuie să fie reale”, a subliniat miercuri seara Khamenei.

”Dacă europenii îşi târăsc picioarele în faţa cererilor noastre, dreptul Iranului de a-şi relua activităţiile nuclare oprite (conform acordului din 2015) rămâne întreg”, a adăugat el.

Numărul 1 iranian le-a cerut totodată conducătorilor Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) să se pregătească în vederea unei eventuale reluări a ”îmbogăţirii uraniului la (un nivel de) 20% (…), dacă noi constatăm că acest acord nu are vreo utilitate”. O etapă indispensabilă în îndelungatul proces al fabricării unei bombe nucleare, îmbogăţirea uraniului la un nivel de 20% este una dintre activităţile pe care Iranul a acceptat să o suspende în cadrul Acordului de la Viena.