CCR a admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la recurs din Legea 317 privind CSM UPDATE

UPDATE Plenul CCR s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind CSM şi art. 97 pct.1 şi 4 din Codul de procedură civilă.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale doar în măsura în care se interpretează că ‘recursul’ prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronunţate în materie disciplinară; a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 pct. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, CCR a reţinut că, potrivit Codului de procedură civilă, recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă, pe când calea de atac împotriva hotărârilor în materie disciplinară ale secţiilor CSM trebuie să fie una efectivă, devolutivă. Aceasta trebuie să asigure toate garanţiile dreptului de acces la instanţă şi la un proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor şi prin verificarea legalităţii procedurii, precum şi a temeiniciei hotărârii instanţei disciplinare.

„Dispoziţiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 – potrivit cărora, împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, se poate exercita recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – nu asigură un remediu efectiv, aşa cum impun dispoziţiile art. 134 alin. (3) din Constituţie şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului”, precizează CCR.

Alte articole

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

CSM îl contrează dur pe Bolojan pe tema reformei pensiilor magistraților. ”Prim-ministrul nu are competența de a iniția un astfel de demers” / ”Modalitatea de ‘consultare’ este în afara oricărui cadru legal de legiferare”

În opinia judecătorilor constituţionali, lipsa unui remediu efectiv împotriva hotărârilor secţiilor CSM pronunţate în materie disciplinară, care să permită instanţei analiza cauzei sub toate aspectele, este de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanţă, întrucât „pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepţia înscrisurilor noi”.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători.

_______________

CCR va dezbate, joi, sesizarea cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fiind a treia oară când această lege ajunge pentru a fi analizată de judecătorii Curţii Constituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 11 mai, Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Preşedinţia a sesizat la Curtea Constituţională faptul că în modificările Legii 317, privind Consiliul Superior al Magistraturii, se arată că judecătorii şi procurorii din secţiile CSM primesc o serie de atribuţii noi, acestea încălcând, potrivit sesizării, Constituţia.

„Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituţional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispoziţiile art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituţionale relevă faptul că cele două secţii ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toţi membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru Judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori. Modul de constituire a secţiilor reflectă rolul constituţional al acestora, astfel cum este reglementat în art. 134 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, prin secţiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. Rezultă, aşadar, că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului Superior al Magistraturii care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei”, se arată în sesizare.

Potrivit modificărilor aduse Legii 317, secţia pentru judecători: numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ, propune preşedintelui numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, eliberează din funcţie judecătorii stagiari sau dispune promovarea judecătorilor.

Secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintează preşedintelui propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului general, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia, numeşte şi revocă procurorii şefi de secţie ai Parchetului General, DNA şi DIICOT.