CALENDAR ORTODOX 2018: Cine merge azi la biserică scapă de boli. Duminică sunt pomeniţi Sf. Doctori fără arginţi făcători de minuni

Ortodoxe
Sf. Ier. Leontie de la Rădăuţi; Sf. Mc. doctori fără de arginţi şi făcători de minuni Cosma şi Damian, cei din Roma

Greco-catolice
Sf. m. Cosma şi Damian, doctori fără plată 

Romano-catolice
Sf. Aron, fratele lui Moise 

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi este pomenit în calendarul creştin ortodox la 1 iulie.

Alte articole

În ce zile nu se fac nunți în 2026. Cei care vor să se căsătorească anul viitor trebuie să fie atenți când aleg data

CALENDAR ORTODOX 20 decembrie 2025. Ziua în care se face „pomana porcului”. Cruce neagră

S-a născut într-o familie de creştini, în oraşul Rădăuţi, la începutul secolului al XIV-lea.

Între anii 1359-1365, Bogdan I, domnul Moldovei, a zidit din temelie în Rădăuţi o biserică nouă, din piatră, întemeind şi o mănăstire în jurul ei. Aici a intrat ca monah Leontie. Dorind însă să dobândească o mai înaltă trăire spirituală, s-a retras la sihaştrii din codrii Rădăuţilor, pe Valea Putnei.

Cu timpul, datorită posturilor, rugăciunii şi vieţii curate la care ajunsese, a fost numit egumen şi părinte duhovnicesc de către ucenicii săi, înălţând şi o mică biserică de lemn într-o poiană. Aşa a luat fiinţă prima sihăstrie cunoscută din nordul Moldovei şi de pe Valea Putnei.

După întemeierea episcopiei Rădăuţilor de către Alexandru cel Bun, domnitorul l-a ales ca episcop al Rădăuţilor, fără voia lui. A păstorit astfel câţiva ani, fiind un ierarh al dragostei, al rugăciunii şi al faptelor bune.

Ajuns însă la bătrâneţe şi dorindu-şi liniştea pe care o avea la schit, Sfântul Leontie s-a retras la sihăstria sa de pe Valea Putnei. După câţiva ani, a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a schitului Laura, întemeiat de el.

Pentru viaţa sa curată şi faptele sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Sfântul Ierarh Leontie în rândul sfinţilor, fiind prăznuit în fiecare an la 1 iulie.

Astăzi sunt pomeniţi şi Sfinţii Mucenici Cosma şi Damian. Cei doi Sfinţii Mucenici erau fraţi, fiind născuţi la Roma, într-o familie care stăpânea mari averi adunate de-a lungul multor generaţii.

Au avut o bună educaţie şi au devenit amândoi medici. Erau bine cunoscuţi pentru darul lor de a vindeca atât oameni cât şi animale.

„Ei, bunii tămăduitori, de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri; pentru care s-au şi numit doctori fără de arginţi. Numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau ei trebuinţă: cei ce se tămăduiau să creadă în Hristos. Ei, nu numai în Roma, ci şi prin toate cetăţile dimprejur şi prin sate trecând şi tămăduind pe cei bolnavi, pe mulţi îi întorceau la Hristos” (Vieţile Sfinţilor).

Averile pe care le stăpâneau le-au vândut şi, astfel, hrăneau pe cei flămânzi, îmbrăcau pe cei goi şi arătau spre cei săraci şi lipsiţi de tot felul, milă şi îndurare. Au fost ucişi de către un doctor, cunoscut şi el, care le-a fost profesor Sfinţilor Mucenici Cosma şi Damian. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”).