Ankara ridică în noaptea de miercuri spre joi STAREA de URGENŢĂ în urma puciului eşuat din 2016

Acest regim de excepţie, care lărgeşte considerabil puterile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi forţelor de securitate, a fost implementat pe 20 iulie 2016, la câteva zile după o sângeroasă tenetivă de lovitură de stat care a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a acelei luni.

În starea de urgenţă, autorităţile turce au efectuat, timp de doi ani, o urmărire implacabilă a puciştilor şi presupuşilor lor simpatizanţi, dar au vizat totodată opozanţi prokurzi acuzaţi de ”terorism”, presa critică şi ONG-uri. Activată pe o perioadă iniţială de trei luni, starea de urgenţă a fost prelungită în şapte rânduri, iar ultima prelungire expiră miercuri la ora 22.00 GMT (joi 1.00, ora României şi Turciei). Guvernul a anunţat că ea nu va fi prelungită din nou.

Ridicarea programată a stării de urgnţă are loc la mai puţin de o lună după alegerile în care Erdogan a obţinut o victorie şi care l-au dotat pe cel mai puternic om din Turcia cu puteri consolidate, în baza unei revizuiri a Constituţiei controversate adoptate anul trecut, potrivit news.ro

Starea de urgenţă i-a permis lui Erdogan să emită, timp de doi ani, decrete cu valoare de lege, care au modificat profund legislaţia turcă. În baza reformei constituţionale, preşedintele turc îşi va păstra această prerogativă după starea de urgenţă.

Alte articole

MAI anunță cine sunt suspecții arestați în cazul jafului de la Muzeul Drents din Olanda: „Facem precizarea că niciunul dintre cei trei nu este român”

VIDEO Focuri de arme automate, autobuze incendiate şi 875 de arestări în Franţa. A patra noapte de violenţe

În cei doi ani care s-au scurs, Turcia a trăit un ritm de epurări neîncetate, care au condus la încarcerarea a aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu ”terorismul”. Peste 150.000 de funcţionari au fost destituiţi sau suspendaţi.

Între cele 34 de decrete-legi emise în timpul stării de urgenţă figurează implementarea unei ţinute unice a persoanelor încarcerate în legătură cu puciul – o măsură care nu a fost niciodată aplicată până în prezent – sau imunitatea judiciară a civililor care au înfruntat pucişti, potrivit news.ro

”Sfârşitul stării de urgenţă ar putea să deschidă o nouă pagină în Turcia”, îşi exprimat satisfacţia Murat Yetkin, un editorialist la ziarul Hürriyet, evocând o mai mare independenţă a justiţiei şi presei. Însă entuziasmul ar putea să fie de scurtă durată, odată cu introducerea în Parlament, săptămâna aceasta, a unui proiect de lege susţinut de AKP (islamo-conservator), partidul lui Erdogan, ce conţine mai multe măsuri preluate din dispoziţiile stării de urgenţă.

Astfel, potrivit agenţiei de presă de stat Anadolu, textul permite autorităţilor să continue – în următorii trei ani – să destituie orice funcţionar legat de o ”organizaţie teroristă”. Administratorii publici numiţi în timpul stării de urgenţă la conducerea întreprinderilor suspectate de legături cu o ”organizaţie teroristă” vor putea rămâne pe loc – timp de încă trei ani, potrivit news.ro.

Alte măsuri prevăd ca manifestaţiile şi adunările vor fi interzise după apusul Soarelui, mai puţin dacă sunt autorizate în mod special. Autorităţile locale vor putea să restrângă accesul în anumite zone, iar arestul preventiv va putea să dureze până la 12 zile, în funcţie de natura infracţiunii.

După ce au anunţat ridicarea viitoare a stării de urgenţă, liderii turci au insistat asupra necesităţii, în opinia lor, instituirii unui cadru legislativ care să permită ”să se lupte în mod eficient” împotriva ”grupărilor teroriste”. Ankara impută tentativa de lovitură de stat predicatorului Fethullah Gülen, care locuieşte de aproximativ 20 de ani în Statele Unite şi dezminte orice implicare. Proiectul de lege urmează să fie examinat în comisii parlamentare începând de joi şi să fie dezbătut în hemiciclu începând de luni. Însă opoziţia a atacat deja vehement textul, informează news.ro.

Principala formaţiune anti-Erdogan, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), acuză Guvernul că vrea ”să permanentizeze starea de urgenţă” prin măsuri pe care le denunţă drept ”contrare Constituţiei”.

”Prin acest text, prin măsurile pe care le cuprinde, starea de urgenţă nu va fiprelungită cu trei luni, ci cu trei ani”, a acuzat luni Ozgür Ozel, adjunctul preşedintelui grupului parlamentar CHP.