Foarte multe clădiri ale serviciilor de urgenţă din România riscă să se prăbuşească la cutremure. Lista clădirilor cu risc seismic

Acest împrumut va contribui la îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de urgenţă şi răspuns la dezastre şi va spori capacităţile instituţionale pentru planificarea investiţiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre şi adaptarea la schimbările climatice.

Proiectul investiţional aprobat va completa eforturile de dezvoltare a politicilor publice privind capacitatea de răspuns a României în faţa dezastrelor naturale, susţinute prin intermediul unui împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CATDDO), precizează oficialii BM.

„Foarte multe clădiri aparţinând serviciilor de urgenţă şi răspuns la dezastre din România au vulnerabilităţi structurale şi se pot prăbuşi în cazul unui cutremur”, a declarat Tatiana Proskuryakova, director de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, citată în comunicat.

Ea a apreciat că investiţiile în clădiri şi în infrastructură transformă ţara într-un loc mai sigur pentru cetăţeni şi pentru activitatea economică.

Alte articole

Primăria Sectorului 1 a decis majorarea cu 500% a impozitului pe proprietate pentru 16 clădiri. Ce a dus la măsura drastică a Consiliului Local

Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

„Capacitatea ţării de a salva vieţi omeneşti şi de a proteja bunăstarea cetăţenilor săi după producerea unei calamităţi este condiţionată de o coordonare eficientă şi o reacţie eficace a serviciilor de urgenţă, care trebuie să fie localizate în clădiri ce rămân funcţionale după producerea unor dezastre”, a mai spus Proskuryakova.

România se confruntă cu unele dintre cele mai mari riscuri seismice din Uniunea Europeană, cu mii de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri deteriorate în urma cutremurelor produse în ultimele două secole. Peste 75% din populaţia ţării, inclusiv 65% din populaţia urbană, locuieşte în zone expuse pericolelor seismice.

Mai mult decât atât, 45% din toate serviciile critice de transport, energie, apă şi comunicaţii, precum şi 70-80% din PIB-ul României se află localizate în zone expuse riscului seismic.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice au sporit şi ele în mod semnificativ în ultimele decade, producând alunecări de teren, incendii naturale, secete şi fenomene meteorologice extreme. În 2006, de exemplu, au fost înregistrate inundaţii extreme care au cauzat pagube economice în valoare de 1% din PIB.

Noul Proiect de Consolidare a Managementului Riscurilor de Dezastre va sprijini investiţiile în clădirile de pompieri şi urgenţe, precum şi în cele ce au rol de coordonare a răspunsului la dezastre, asigurând buna funcţionare a acestora în cazul producerii oricăror tipuri de calamităţi.

Proiectul va sprijini, de asemenea, activităţi de comunicare şi sensibilizare privind riscurile de dezastre şi schimbări climatice, şi va oferi suport pentru planificarea investiţiilor în scopul reducerii riscurilor de dezastre pe termen lung.

Proiectul vine în completarea obiectivelor aferente împrumutului pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CATDDO), al cărui scop este acela de a îmbunătăţi cadrul naţional de management al riscurilor şi reacţie în caz de dezastru, şi sporirea gradului de înţelegere a situaţiilor de dezastru de către români, precum şi capacitatea acestora de reacţie în astfel de situaţii.

Banca Mondială şi-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanţare în valoare totală de peste 13,6 miliarde de dolari, reprezentând împrumuturi, garanţii şi granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei româneşti.