CSM despre ordonanţa anunţată de Tudorel Toader: Un motiv nou de revizuire nu poate produce efect după pronunţarea hotărârii

„Decizia CCR nr. 377/2017: ‘Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă şi care ţine de esenţa articolului 15 alineatul (2) din Constituţie raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Astfel, în temeiul textului constituţional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti. (…) În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată'”, scrie Bogdan Mateescu pe reţeaua de socializare, citând instanţa constituţională.

Postarea judecătorului vine după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri seară că va propune o OUG prin care să poată fi revizuite condamnările în baza protocoalelor şi interceptărilor nelegale.

„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive, în baza art. 453 din procedura penală. Ce înseamnă? Să-i dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X, care se crede condamnat pe nedrept, a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol, de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi ce facem? Să căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa. Pe de altă parte, să-i dăm încredere românului condamnat sau necondamnat că justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia”, a declarat Toader.

Ministrul a explicat că o persoană condamnată definitiv pe baza unui protocol sau a unor interceptări nelegale are şansa ca dosarul să fie văzut de un judecător pentru a spune dacă procesul său poate fi revizuit.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Întrebat ce înseamnă „interceptările nelegale”, Toader a spus: „Interceptări făcute de SRI şi folosite de procuror în fapte de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea, siguranţa naţională”.

El a indicat că va propune această ordonanţă de urgenţă în scurt timp, „după ce se termină concediile”.