Un fost preşedinte denunţă un scandal de corupţie răsunător

Cristina Kirchner, preşedinte al Argentinei în perioada 2007-2015, a mers luni dimineaţă la tribunalul Comodoro Py din Buenos Aires, unde a depus o declaraţie scrisă la biroul judecătorului Claudio Bonadio, însărcinat cu investigarea cazului – 160 milioane dolari mită plătiţi de companii administraţiei Kirchner între 2005 şi 2015.

Judecătorul suspectează că fosta preşedintă ar fi coordonat un sistem de corupţie în sectorul lucrărilor publice, prin intermediul căruia Ministerul Planificării ar fi primit mită de la mari companii de construcţii.

Cristina Kirchner l-a acuzat pe judecătorul Claudio Bonadio că ar acţiona la ordinul puterii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Din 15 decembrie 2015, mi s-au întocmit şase dosare penale şi toate la Comodoro Py. Dintre cele şase, cinci au fost iniţiate sau sunt instrumentate de Bonadio’, a acuzat ea.

Alte articole

Tragedie la un raliu în Argentina. Un mort și doi răniți după un accident șocant VIDEO

Sfârșit tragic pentru doi soți care se întorceau de la o nuntă. Au murit îmbrățișați după ce mașina lor a fost luată de viitură. Ce au scris în ultimul mesaj trimis acasă

Sugerând că acest sistem exista cu mult înainte de sosirea ei la putere, fosta preşedintă a respins acuzaţiile potrivit cărora soţul ei, Nestor Kirchner (preşedinte în perioada 2003-2007 şi decedat în 2010), ar fi creat ‘sistemul de cartelizare a lucrărilor publice începând din 25 mai 2003 (data venirii sale la putere), într-o ţară în care preşedinte este Mauricio Macri, fiul lui Franco, vărul lui Angelo Calcaterra’.

Cristina Kirchner a făcut referire la Angelo Calcaterra, văr al actualului preşedinte, care a recunoscut că a ordonat plata a sute de mii de dolari în numerar către funcţionari ai lui Kirchner, la cererea lor.

În cadrul acestui mare scandal de corupţie, opt importanţi oficiali din Ministerul Planificării au fost reţinuţi şi mai mult de zece directori de companii au fost arestaţi. Corupţia sub Kirchner nu este o noutate, însă este prima dată când justiţia ia măsuri împotriva şefilor unor mari companii.