ZIUA CRUCII, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. Ce SĂ NU MĂNÂNCI în această zi. Ce înseamnă dacă tună

Înălțarea Sfintei Cruci are o semnificație importantă pentru credincioși, scrie a1.ro. Ea amintește de două evenimente importante din istorie, și anume, Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și Înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335.

Citeşte şi CALENDAR ORTODOX SEPTEMBRIE 2018. Ce se întâmplă dacă tună în această lună. În ce zile sunt sărbători importante

Apoi, Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserică Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Calendar ortodox 2018. Ce sărbători religioase sunt în septembrie

Alte articole

Calendar ortodox 10 iulie 2025. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei. ce rugăciune se spune în această zi martirică

Calendar ortodox 8 iulie 2025. Sărbătoare cu cruce neagră, rugăciunea de marţi ţine bolile departe de familia ta

Sfântă Cruce a fost aflată din poruncă Sfintei împărătese Elena, mamă Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a află care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.

După această minune, Patriarhul a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

Când împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului în Persia. Sfântă Cruce a rămas aici timp de paisprezece ani, până când Hosroe a fost învins de împăratul Heraclie, care a dus sfântă cruce în Ierusalim.

Sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci este o zi de post pentru credincioși, deoarece ea aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului.

Ziua Crucii 14 septembrie. Tradiții Obiceiuri Superstiții

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz, se spune că va fi o noapte geroasă.Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii