Reprezentant Amnesty International: Ne vom adresa CCR pe tema referendumului privind familia tradiţională

„Amnesty International este îngrijorată că un asemenea referendum pentru a modifica definiţia familiei în Constituţie ar putea duce la încălcarea obligaţiilor internaţionale privind drepturile omului la care s-a angajat în mod voluntar România. Pe lângă asta, ar putea duce la o discriminare a homosexualilor, o stigmatizare şi o ostilitate la adresa comunităţii LGBTI. Însă pe lângă asta, ar putea afecta toate acele cupluri care nu sunt căsătorite. Deci ar avea consecinţe mai largi pentru societate., a declarat Barbora Cernosakova.

Ea a spus că Amnesty International nu va da în judecată România, dar va propune Curţii Constituţionale un memoriu amicus curiae.

„Nu intenţionăm să dăm România în judecată, dar vom acţiona împreună cu alţi parteneri, precum ILGA Europe. Vom propune Curţii Constituţionale un memoriu amicus curiae, în care vom sublinia că această modificare a definiţiei familiei ar putea duce la o încălcare a standardelor internaţionale privind drepturile omului, iar aceste standarde includ Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa ei. Sunt câteva cazuri în care Curtea Europeană a stabilit că această interdicţie aplicată cuplurilor de acelaşi sex ar fi o violare a Convenţiei Europene. Ar fi de asemenea o violare a legislaţiei Uniunii Europene, şi anume a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, este un lucru important de clarificat, pentru că în mod evident Curtea Constituţională are un cuvânt de spus. Dar odată ce referendumul are loc, iar oamenii votează afirmativ şi Constituţia este schimbată, atunci vor exista deja consecinţe civile”, a spus Barbora Cernosakova.

Potrivit reprezentantului Amnesty International pentru România, este important să existe o conştientizare masivă a faptului că această schimbare ar avea consecinţe asupra drepturilor omului la nivel individual, în condiţiile în care există deja un cadru legal restrictiv, care va deveni şi mai prohibitiv.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

„(…) Mai întâi, Curtea Constituţională îşi va spune cuvântul, după care oamenii vor vota. Deci este important să existe o conştientizare masivă a faptului că această schimbare ar avea consecinţe asupra drepturilor omului la nivel individual. Este greu de închipuit magnitudinea impactului, dar trebuie să spunem că legislaţia românească e deja destul de restrictivă. Codul Civil din 2011 nu recunoaşte de exemplu căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate şi interzice căsătoriile gay. Deci există deja un cadru legal restrictiv, iar această modificare îl face şi mai prohibitiv”, a mai declarat Barbora Cernosakova.

Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat marţi, cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi şapte abţineri, proiectul legislativ care îşi propune revizuirea articolului 48 din Constituţie, în sensul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, aşa cum este în prezent.

Liderii grupurilor ALDE şi UDMR au spus că fiecare dintre senatorii lor vor vota după cum le dictează conştiinţa, PNL şi PSD au spus că susţin proiectul, iar USR s-a declarat împotriva modificărilor.

Reprezentanţii Asociaţiei ACCEPT au afirmat, după ce propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei a fost adoptată de Senat, că această instituţie „ridică homofobia la valoare de stat şi sacrifică protecţia constituţională pentru numeroase familii din România”.

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României.

De asemenea, o altă modificare introduce la acelaşi articol un nou articol II, cu următorul text: „Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Consituţia României, republicată”.

Referendumul privind redefinirea familiei în Constituţie va avea loc în 7 octombrie, a anunţat, în 1 septembrie, liderul PSD, Liviu Dragnea. „În primul rând, am dat un vot în Comitetul Executiv de susţinere a acestui obiectiv şi am stabilit care să fie data la care să aibă loc referendum şi s-a stabilit pentru 7 octombrie”, a declarat Liviu Dragnea la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD.

Camera Deputaţilor a adoptat, în mai 2017, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, aşa cum este în prezent.

Coaliţia pentru Familie a strâns trei milioane de semnături, pe care le-a depus la Senat alături de propunerea de revizuire a Constituţiei privind definiţia familiei prin care se cere modificarea articolul 48, alineatul 1, care se referă la definiţia familiei. În actuala formă, acesta prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, însă semnatarii iniţiativei vor ca definiţia să fie schimbată pentru a bloca orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex.

Potrivit articolului 151 al legii fundamentale, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în 6 iulie legea de modificare a Legii referendumului, după ce a cerut reexaminarea ei în Parlament şi a sesizat şi Curtea Constituţională, însă CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea şefului statului.

Potrivit textului legii, „cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului”.