Fostul colaborator al preşedintelui Franţei neagă că ar fi fost garda de corp a şefului statului

Senatorii urmăresc în special să stabilească dacă Benalla, văzut frecvent alături de Macron în deplasările sale, a avut vreo funcţie de protecţie personală a acestuia, pe fondul scandalului izbucnit după ce ar fi fost filmat molestând doi manifestanţi de 1 mai la Paris.

La 18 iulie, cotidianul Le Monde dezvăluia că tânărul cu barbă şi purtând pe cap o cască a forţelor de ordine, filmat în timp ce agresa doi manifestanţi la respectivul protest antiguvernamental, era un apropiat colaborator al preşedintelui Macron, potrivit Agerpres.

Patru zile mai târziu, Alexandre Benalla a fost inculpat pentru violenţe, dar au continuat să curgă dezvăluirile şi întrebările privind statutul său la Elysee, rolul său pe lângă preşedinte sau presupusele avantaje de care ar fi beneficiat – permis de port-armă, paşaport diplomatic, cazare etc.

Senatorii au denunţat o „disfuncţie” a serviciilor de stat, misiunea de protecţie personală a preşedintelui fiind rezervată unităţilor de elită ale poliţiei şi jandarmeriei.

Alte articole

Criză politică majoră în Franţa. Noul premier a demisionat la o zi după ce şi-a anunţat cabinetul de miniştri

EXCLUSIV Traian Băsescu explică apropierea dintre Emmanuel Macron și Nicușor Dan: „Eu cred că este cu tâlc această plimbare continuă a președintelui francez cu președintele român”

Benalla a insistat în ce-l priveşte că nu a fost „nici poliţist, nici gardă de corp a preşedintelui republicii”, afirmând că a fost „recrutat cu statutul de responsabil de misiune”, „adică nivelul cel mai jos din cabinetul preşedintelui”. El a mai declarat că dispunea de permis de port-armă pentru „securitatea (sa) personală” şi „fără legătură cu securitatea preşedintelui republicii”, potrivit Agerpres.

Audierea fostului colaborator al lui Macron a generat vii tensiuni între Senat şi executiv, iar ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, a invocat în repetate rânduri principiul separării puterilor în stat, susţinând că lucrările comisiei de anchetă nu trebuie să afecteze ancheta ministerului public.

„Avem să-i punem numeroase întrebări, independent de ceea ce ţine strict de justiţie”, „ceea ce ne interesează este funcţionarea statului”, a replicat coraportorul comisiei Jean Pierre Sueur (socialist). „Vom fi vigilenţi în ce priveşte separarea puterilor între legislativ şi judiciar, ca şi între executiv şi legislativ”, a dat asigurări acesta, în condiţiile în care Christophe Castaner, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul şi lider al partidului prezidenţial LREM (La Republique en Marche) a avertizat că o comisie de anchetă care ar urmări „să-şi aroge prerogativa de destituire” a şefului statului „ar comite o încălcare a Constituţiei”, potrivit Agerpres.

Potrivit revistei L’Obs (Le Nouvel Observateur), Emmanuel Macron – aflat în scădere în sondaje – l-ar fi sunat marţi pe preşedintele Senatului Gerard Larcher (LR, republicani), pentru a-i cere să garanteze echilibrul instituţional, în măsura în care în opinia sa comisia senatorială privind cazul Benalla se îndepărtează de acest echilibru