Povestea dramatică a unei românce din Italia: Îşi caută sora de care a fost despărţită în urmă cu 50 de ani

Povestea Marandei şi a Mărioarei a început sub acoperişul aceleiaşi case, în sânul unei familii obişnuite, care avea patru copii, cu tot cu ele. Doi fraţi mai mari precedaseră venirea pe lume a surioarelor care aveau să rămână orfane de tată când Maranda avea doar cinci luni. Pe atunci, trăiau în satu Blânzi, comuna Corod.

„Tatăl nostru a murit după ce a fost lovit de trăsnet, pe câmp, iar mama, care avea şi ceva probleme, nu a mai putut să ne ţină pe toţi patru şi ne-a dat la cămin. Pe băieţi i-a luat înapoi, dar pe noi, fetele, ne-a lăsat acolo. Pe Mărioara, despre care nu ştiu dacă e geamănă cu mine sau mai mare, pentru că nici mama nu îşi mai aminteşte foarte bine, au înfiat-o prima, o familie a unui poliţist. Asta e tot ce ştiu”, spune acum Maranda, potrivit viatalibera.ro.

Femeia, născută pe 10 aprilie 1967, nu a rămas nici ea multă vreme în orfelinat, deşi din cauza unor probleme foarte grave de sănătate pe care le avea, nu reprezentase o opţiune pentru familia poliţistului care îi înfiase sora.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totuşi, s-au găsit nişte oameni care au vrut să o ia, astfel că la vârsta de 2 ani şi 10 luni a ajuns şi ea să aibă o familie care să o iubească şi să îi ofere un cămin.

Alte articole

Show total cu Prunea la Rally Raid: „Să moară Bibi, mi-e o frică, mi-am făcut rugăciunea”

Cum a pierdut un profesor din România aproape 2.000 de lei din salariul net. „Nu se dorește o dezvoltare reală a educației”

„Părinţii mei adoptivi mi-au păstrat numele de Matei, sperând că aşa voi fi găsită mai uşor de famila mea naturală, care poate va dori să ia legătura cu mine. Abia după 30 de ani mi-am găsit mama naturală, care acum locuieşte în satul Adam, comuna Drăguşeni. O cheamă Eugenia Balaban, fostă Bahrim, s-a recăsătorit şi mai are încă trei copii”, ne relatează gălăţeanca.

Dorinţa de a-şi revedea sora este imensă, după aproape cinci decenii, mai ales că mama naturală i-ar fi spus că ar fi semnat pentru adopţie în necunoştinţă de cauză.

„Ea nu ştie carte şi i-au dat nişte hârtii să le semneze, spunându-i că e vorba de acte medicale de-ale mele, că eram foarte bolnavă şi nu îmi dădeau şanse mari să trăiesc mult. Probabil că ea a semnat că ne dă spre adopţie, deşi nu şi-ar fi dorit asta”, completează Maranda Enache.

Acum în vârstă de 51 de ani, fostă angajată a Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi, ca asisent maternal, mamă a două fete şi bunică la rândul ei, Maranda Enache locuieşte în Italia. Încercarea de a da de urma familiei care a adoptat-o pe Mărioara şi implicit a acesteia, prin DGASPC, a eşuat deoarece arhiva veche a instituţiei a fost distrusă într-un incendiu, iar actele s-au pierdut.

„Am mai scris la diferite emisiuni televizate, dar nu s-a făcut nimic. Eu sper totuşi ca cineva care poate o ştie pe ea sau familia sau îmi poate da un indiciu să mă ajute să îmi găsesc sora! Ar trebui să aibă şi ea în jur de 50 de ani, poate are familie, copii!”, conchide doamna Maranda.