România are nevoie de cărbune până în 2030, pentru menţinerea securităţii energetice

El a făcut referire la proiectul strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050, pe care Ministerul Energiei l-a lansat în dezbatere publică săptămâna trecută.

„Am participat la elaborarea acestui document din postul de consilier în Cabinetul ministrului, precum şi la cele anterioare din funcţia de preşedinte al ANRE. În noul proiect sunt incluse patru mari proiecte strategice: hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti, hidrocentrala Turnu Măgurele – Nicopole, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi un grup nou pe lignit la Rovinari, cu stocare de dioxid de carbon şi clean coal (tehnologie cu emisii reduse – n. r.)”, a spus Havrileţ.

Acesta a amintit situaţia din iarna 2017, când preţul energiei ajunsese la recorduri istorice pe piaţa spot, iar deficitul de energie din sistem a fost acoperit din unităţi pe cărbune.

„O noutate în acest proiect de strategie este că pentru prima dată se pune problema resurselor umane calificate. Forţa supercalificată se găseşte greu, dar trebuie să ne gândim şi la un plan politic să ajutăm la formarea acestor specialişti”, a continuat consilierul ministrului.

Alte articole

Una dintre cele mai mari companii producătoare de cărbune din Ucraina vine să extragă antracit din România

Ministrul Energiei avertizează că ”România riscă un blackout”, dacă închide centralele pe cărbune

Havrileţ a adăugat că proiectul strategiei a fost lansat în dezbatere publică după ce a primit acordul coaliţiei politice de la guvernare şi, în paralel, se lucrează la planul integrat de mediu.

„Până la 1 ianuarie 2019, România trebuie să finalizeze acest program energetic, pentru a fi prezentat Comisiei Europene. Sperăm ca, până la 1 ianuarie 2019, România să-şi respecte această obligaţie”, a conchis Havrileţ.

Ministerul Energiei a publicat joi, pe site-ul propriu, proiectul Strategiei energetice a României 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050, document care va fi aprobat prin hotărâre de Guvern, după avizul de mediu, au declarat, pentru AGERPRES, reprezentanţii ministerului.

Principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arată în cuvântul înainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.

”’Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii economiei României, creşterea calităţii vieţii şi grija pentru mediul înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea şi modernizarea sistemului energetic’. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a României, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul”, susţine Anton.

Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiţii strategice de interes naţional finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari, precum şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu – Măgurele – Nicopole.

După etapa de dezbatere publică, va fi redactat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentanţii Ministerului Energiei.

Documentul va fi apoi aprobat prin Hotărâre de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.