Marocul nu vrea să primească migranţi pe teritoriul său

Marocul nu este pregătit să pună la dispoziţie vreo parte a teritoriului său pentru a găzdui centre de debarcare a migranţilor pe perioada evaluării cererilor de azil ale acestora în Europa, a declarat ministrul de externe marocan, Nasser Bourita, într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt.

Filip Stan
03 oct. 2018, 08:22

''Marocul în general este împotriva tuturor tipurilor de centre. Aceasta este o componentă esenţială a politicii noastre privind migraţia şi o poziţie suverană la nivel naţional'', a afirmat şeful diplomaţiei marocane.

Anterior în cursul acestui an, cancelarul german Angela Merkel a reuşit să evite destrămarea 'marii coaliţii' guvernamentale de la Berlin după ce a ajuns la un acord cu partenerii din Uniunea Europeană cu privire la preluarea migranţilor respinşi de Germania, dar şi la găzduirea solicitanţilor de azil în timpul procesării cererilor lor, potrivit Agerpres.

Marocul a fost una dintre ţările avute în vedere de Uniunea Europeană pentru a găzdui astfel de centre de debarcare a migranţilor. Totuşi, Nasser Bourita a precizat că asemenea centre sunt contraproductive. ''Este prea uşor să spui că aceasta este o şansă pentru Maroc'', a adăugat oficialul marocan.

La finalul lunii iulie, Comisia Europeană s-a oferit să ajute statele membre să accepte preluarea migranţilor salvaţi pe mare, prin furnizarea de echipe de experţi şi fonduri de la bugetul Uniunii Europene. Pentru a îmbunătăţi gestionarea ordonată şi eficientă a persoanelor debarcate în Uniunea Europeană, liderii statelor membre au solicitat, la summitul din luna iunie, crearea unor 'centre controlate' în UE.

Citeşte şi TERORISM islamist pe cea mai mare insulă din Grecia

Principalul obiectiv ar fi îmbunătăţirea procesului care vizează diferenţierea persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională de migranţii în situaţie neregulamentară care nu au dreptul de a rămâne în UE, accelerând în acelaşi timp returnările, potrivit Agerpres.

Executivul UE a detaliat conceptul 'centre controlate' şi măsurile pe termen scurt care ar putea fi luate pentru a îmbunătăţi gestionarea migranţilor care sunt debarcaţi în Uniunea Europeană. Acordurile de debarcare regionale ar trebui să fie însoţite de dezvoltarea centrelor controlate în UE, iar împreună cele două concepte ar trebui să contribuie la asigurarea unei responsabilităţi regionale cu adevărat partajate, ca răspuns la provocările complexe în materie de migraţie.

Centrele ar urma să fie gestionate de statul membru gazdă, cu sprijin deplin din partea UE şi a agenţiilor comunitare, şi ar putea avea un caracter temporar sau ad-hoc, în funcţie de amplasare.

Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt au fost identificate ca potenţiale ţări de debarcare, în funcţie de posibilitatea ca migranţii să fie salvaţi de nave din UE sau de nave din ţări terţe. Totuşi, până în prezent nicio ţară nord-africană nu şi-a exprimat dorinţa de a coopera în această privinţă.

”Marocul în general este împotriva tuturor tipurilor de centre. Aceasta este o componentă esenţială a politicii noastre privind migraţia şi o poziţie suverană la nivel naţional”, a afirmat şeful diplomaţiei marocane.

Anterior în cursul acestui an, cancelarul german Angela Merkel a reuşit să evite destrămarea ‘marii coaliţii’ guvernamentale de la Berlin după ce a ajuns la un acord cu partenerii din Uniunea Europeană cu privire la preluarea migranţilor respinşi de Germania, dar şi la găzduirea solicitanţilor de azil în timpul procesării cererilor lor, potrivit Agerpres.

Marocul a fost una dintre ţările avute în vedere de Uniunea Europeană pentru a găzdui astfel de centre de debarcare a migranţilor. Totuşi, Nasser Bourita a precizat că asemenea centre sunt contraproductive. ”Este prea uşor să spui că aceasta este o şansă pentru Maroc”, a adăugat oficialul marocan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La finalul lunii iulie, Comisia Europeană s-a oferit să ajute statele membre să accepte preluarea migranţilor salvaţi pe mare, prin furnizarea de echipe de experţi şi fonduri de la bugetul Uniunii Europene. Pentru a îmbunătăţi gestionarea ordonată şi eficientă a persoanelor debarcate în Uniunea Europeană, liderii statelor membre au solicitat, la summitul din luna iunie, crearea unor ‘centre controlate’ în UE.

Alte articole

Eugen Tomac, primele declaraţii după discuţiile cu Nicuşor Dan: „România are nevoie de Guvern, sigur”

Statul, dator vândut bugetarilor care l-au dat în judecată pentru salarii. Ministrul Pîslaru le bate obrazul judecătorilor. ”Și-au crescut salariile mult peste grilă”

Citeşte şi TERORISM islamist pe cea mai mare insulă din Grecia

Principalul obiectiv ar fi îmbunătăţirea procesului care vizează diferenţierea persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională de migranţii în situaţie neregulamentară care nu au dreptul de a rămâne în UE, accelerând în acelaşi timp returnările, potrivit Agerpres.

Executivul UE a detaliat conceptul ‘centre controlate’ şi măsurile pe termen scurt care ar putea fi luate pentru a îmbunătăţi gestionarea migranţilor care sunt debarcaţi în Uniunea Europeană. Acordurile de debarcare regionale ar trebui să fie însoţite de dezvoltarea centrelor controlate în UE, iar împreună cele două concepte ar trebui să contribuie la asigurarea unei responsabilităţi regionale cu adevărat partajate, ca răspuns la provocările complexe în materie de migraţie.

Centrele ar urma să fie gestionate de statul membru gazdă, cu sprijin deplin din partea UE şi a agenţiilor comunitare, şi ar putea avea un caracter temporar sau ad-hoc, în funcţie de amplasare.

Algeria, Tunisia, Libia şi Egipt au fost identificate ca potenţiale ţări de debarcare, în funcţie de posibilitatea ca migranţii să fie salvaţi de nave din UE sau de nave din ţări terţe. Totuşi, până în prezent nicio ţară nord-africană nu şi-a exprimat dorinţa de a coopera în această privinţă.