Forumul Judecătorilor cere Avocatului Poporului sesizarea imediată asupra legii privind CSM, care afectează independenţa justiţiei

Forumul Judecătorilor spune că s-a adresat Avocatului Poporului dată fiind promulgarea şi imediata publicare în Monitorul Oficial a acestei legi, precum şi iminenţa intrare în vigoare, la trei zile de la publicare, şi deoarece unele dintre măsurile legislative cuprinse sunt contrare recomandărilor Comisiei de la Veneţia sau GRECO şi pun în pericol însuşi parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei.

„Avocatul Poporului are atribuţia expresă de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la legi şi ordonanţe, iar aceasta nu este limitată la protecţia drepturilor omului, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, prin urmare şi a angajamentelor internaţionale luate în acest sens de Statul român”, afirmă magistraţii.

Ei reamintesc că în 13 iulie Comisia de la Veneţia a sugerat României să reexamineze sistemul de numire/revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire/revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei, să reexamineze, în vederea definirii lor mai clare, motivele pentru revocarea membrilor CSM, să elimine posibilitatea revocării membrilor CSM pe calea votului de retragere a încrederii de către adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi să identifice soluţii care să asigure o participare mai efectivă la lucrările CSM a membrilor CSM proveniţi din afara sistemului judiciar.

De asemenea, în raportul privind România adoptat de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) în luna mai se arată că procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, trebuie să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.

Alte articole

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

230 de milioane de euro din PNRR depind de un aviz CSM. Dragoş Pîslaru speră să semneze în 24-48 de ore, nu să aştepte termenul de 30 de zile

„Potrivit art.11 din Constituţia României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE. Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Comisia de la Veneţia reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituţionale, fiind recunoscută pe plan internaţional drept o instanţă de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea şi dezvoltarea patrimoniului constituţional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluţii constituţionale pentru statele în tranziţie, conform standardelor şi bunelor practici în domeniu”, mai arată Forumul Judecătorilor.

Magistraţii mai spun că, în aceste condiţii, Curtea Constituţională are obligaţia de loialitate constituţională de a aştepta şi de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneţia, inclusiv în privinţa modificărilor aduse legilor justiţiei.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că executarea obligaţiilor internaţionale, care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat, revine tuturor autorităţilor statale, inclusiv Curţii Constituţionale. Dacă dispoziţiile constituţionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică naţională, revine tuturor autorităţilor statului obligaţia de a găsi soluţii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituţia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituţiei), altfel responsabilitatea internaţională a statului va fi angajată, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, inclusiv sancţiuni. De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curţilor constituţionale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia. (…) Recomandările formulate de Comisia de la Veneţia nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci şi Curţii Constituţionale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ţinând seama de dispoziţiile art.11 alin.(1) din Constituţia României”, mai precizează magistraţii.

Ei explică şi rolul GRECO, arătând că rapoartele de evaluare ale acestui organism sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale şi al evaluării reciproce dintre acestea.

Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii – una dintre cele trei legi ale justiţiei modificate de Parlament, contestate de mai multe ori la CCR şi care au atras criticile oficialilor europeni – a fost promulgată joi de către preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului reiterează că nu susţine modificările aduse acestor acte normative şi solicită reluarea parcursului legislativ în Parlament pentru punerea în acord cu toate recomandările Comisiei de la Veneţia, înainte ca modificările adoptate „să producă efecte negative ireversibile ori greu de reparat în privinţa bunei funcţionări a justiţiei şi a calităţii actului de justiţie”.

Totodată, Iohannis atenţionează că opinia Comisiei de la Veneţia nu poate fi folosită ca un pretext pentru viitoare intervenţii legislative care nu au nicio legătură cu întărirea statului de drept, ci cu legiferarea unor prevederi care urmăresc rezolvarea problemelor penale ale unor politicieni.