Cercetare sociologică: Procesul de luare a deciziilor politice în România se face netransparent

Chestionarul a fost adresat practicienilor din 58 de entităţi: firme de consultanţă în public affairs, firme de consultanţă în comunicare, firme de consultanţă în avocatură, comapnii româneşti, companii multinaţionale, camere de comerţ, patronate, asociaţii de afaceri şi ONG-uri.

Potrivit sondajului, 71% dintre ei consideră că interacţionează cu decidenţii politici de peste zece ori pe an, adică cel puţin o dată pe lună, iar cele mai puternice instrumente ale lobbyştilor sunt argumentele economice, în proporţie de 67%, cele sociale – 57%.

Oportunitatea de a avea vizibilitate publică influenţează deciziile politice (79%), propriul partid (68%), iar considerente electorale (64%), reiese din sondaj.

Cei chestionaţi au fost de părere, 43%, că cei mai eficienţi actori de comunicare instituţională sunt asociaţiile de afaceri, urmate de firmele de consultanţă în public affairs – 42%, companiile multinaţionale – 36%, patronatele – 32%, sindicatele – 30%, camerele de comerţ – 29%, ONG-urile – 21%, companiile naţionale – 13%.

Alte articole

Victor Ponta, concluzie dură după ce deputații au respins comisia de anchetă privind anularea alegerilor. ”E groaznic ce se întâmplă în parlament! Nu mai votează legi, că le dă guvernul, prin angajarea răspunderii”

Parlamentul României cheltuiește 1.375 de euro pe minut. Buget incredibil de peste 165 de milioane de euro pentru aleșii țării în 2025

Potrivit studiului, cei mai eficienţi actori de comunicare instituţională sunt cei din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) – 50%, sectorul farmaceutic (46%), servicii financiar-bancare (35%), apărare şi securitate (25%).

Potrivit aceluiaşi sondaj, procesul de luare a deciziilor s-a înrăutăţit în ultimii 3-4 ani, spun 66% dintre respondenţi, nu există consultarea publică, calitatea dialogului a scăzut, transparenţa lipseşte, deciziile sunt nefundamentate, fără analize de impact, nu există predictibilitate.

În acest moment Legea Lobby-ului se află în dezbatere în Parlament, fiind depus şi un proiect de OUG pentru ea.

„Legea este traducerea celei din Austria, însă cu omisiuni sau traduceri greşite”, a afirmat Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby. Textul proiectului de lege din România nu este adaptat, fiind copiate puncte din legea austriacă care nu corespund trimiterilor către alte alineate din legea românească.

„În legea austriacă, înregistrarea în Registru se face online, iar în România se va face „cu dosar cu şină”, afirmă Florea. „Registrul Unic de Transparenţă a Intereselor (RUTI) dispare şi apare un organism pe lângă Registrul Comerţului”, precizează preşedintele ARRL, care critică faptul că în actuala formă a proiectului „companiile vor declara doar dacă au peste 100.000 de euro cheltuiţi pe activităţi de lobbying – nivel preluat din legea austriacă – chiar şi acolo fiind un nivel foarte mare”. Laura Florea şi-ar fi dorit o Lege a Lobby-ului după cea de la Bruxelles, pentru că „se aplica nevoilor noastre”.