COD RUTIER 2018: Sesizarea lui Iohannis pe Legea pentru semnalizarea radarelor poliţiei, admisă parţial de CCR

UPDATE În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

„1. A admis obiecția de neconstituţionalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile Articolului unic [cu referire la art.109 alin.(6)-(11), (13) și (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002] din Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, sunt neconstituționale.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituţionalitate formulată de același autor și a constatat că celelalte dispoziții de lege criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, a comunicat Curtea Constituţională.

_________

Alte articole

CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan la Legea Vexler, cu privire la propaganda legionară, fascistă și antisemită DOCUMENT

Judecătorul CCR Dacian Dragoș, despre sesizarea AUR la legea austerității: „Se va judeca repede, lumea intră în vacanță”

În sesizarea către CCR, şeful statului invocă neclaritatea textelor cu privire la presemnalizarea maşinilor de poliţie.

„Considerăm că această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere. (…) Apreciem că activităţile poliţiei rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”, spune Iohannis.

El subliniază că norma potrivit căreia procesul verbal de constatare a contravenţiilor este lipsit de nulitate, iar poliţistul este sancţionat dacă radarul nu este presemnalizat corespunzător este lipsită de previzibilitate, întrucât poliţia rutieră are, potrivit legii, numai obligaţia de a solicita instalarea de panouri, iar sancţionarea poliţistului este relaţionată de un aspect ce nu are legătură cu atribuţiile sau conduita acestuia.

Preşedintele Iohannis precizează că actul normativ adaugă noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenţiei, distinct de cele prevăzute de cadrul general în materie.

Şeful statului spune că prevederea conform căreia „constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei”, constituie un paralelism legislativ, având în vedere că toate cazurile de sancţionare a contravenţiilor săvârşite prin depăşirea limitelor de viteză prevăd că depăşirea limitelor de viteză este „constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”. În acest context, el arată că aceste dispoziţii încalcă standardele de claritate şi predictibilitate a legii, ce reprezintă o cerinţă de rang constituţional.

De asemenea, preşedintele consideră că prevederile referitoare la posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în cel mult două zile lucrătoare încalcă dispoziţiile referitoare la standardele de claritate şi predictibilitate a legii, în contextul în care a intrat în vigoare legea care stabileşte acest termen la 15 zile.

El susţine că legea nu este clară cu privire la destinaţia sumelor încasate din amenzile privind circulaţia pe drumurile publice, neindicând dacă este vorba despre bugetul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul ori despre cel al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care a fost aplicată sancţiunea contravenţională.

Preşedintele Iohannis critică şi prevederea potrivit căreia „agentul constatator eliberează contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea amenzii, în care se menţionează data, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea procesului verbal de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune şi o sancţiune contravenţională complementară”, susţinând, între altele, că aceasta contravine legislaţiei în vigoare.

El atrage atenţia că legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine dispoziţii referitoare la intrarea sa în vigoare la o dată ulterioară publicării sale şi, ca o consecinţă, conducătorii auto ar putea înţelege că pe segmentele de drum fără panouri de avertisment pot depăşi viteza legală fără a fi sancţionaţi.