Dumitru Dragomir a fost achitat. În prima instanţă fusese condamnat la 7 ani de închisoare

UPADTE. Judecătorii de la Curtea de Apel l-au achitat pe Dumitru Dragomir. Într-o declaraţie pentru România TV, imdiat după aflarea deciziei de achitare, Dragomir a spus: „Nu mă bucur, pentru că eram nevinovat. Dacă eram vinovat şi mă achitau atunci eram bucuros. Sunt fericit în schimb pentru familia mea, ca au avut încredere in mine. Am avut mare noroc de o instanta cinstita si curajoasă, care s-a aplecat asupra dosarului si a vazut ca sunt nevinovat. Plâng şi nu mai pot să vorbesc„.

ŞTIREA INIŢIALĂ. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 26 iunie 2016, condamnarea in prima instanţă a lui Dumitru Dragomir, la şapte ani de închisoare pentru evaziune, delapidare şi spălare de bani, hotărârea de atunci nefiind definitivă.

Fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal a fost trimis în judecată în 2014, alături de peste 40 de persoane, pentru evaziune, delapidare şi spălare de bani, cu un prejudiciu de circa 5,4 milioane de euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dumitru Dragomir este acuzat de procurori şi de nereguli în legătură cu vânzarea drepturilor TV pentru meciuri de fotbal. Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Capitalei, reţeaua evazionistă vizată în acest dosar a funcţionat timp de cinci ani, între 2009 şi 2014, fiind folosite 17 societăţi comerciale de tip „fantomă”.

Alte articole

Dumitru Dragomir aruncă bomba despre arestarea lui Călin Georgescu. ”Poză pentru fraieri”

Dumitru Dragomir aruncă bomba după bătaia dintre Tolea Ciumac și Danu Spartanu. „O bomboană de băiat, dar să nu-l calci pe bombeuri”

Anchetatorii au descris, în actul de sesizare a instanţei, modul în care a funcţionat această reţea şi spun că mecanismul infracţional a fost unul împărţit în cinci etape. Astfel, o parte dintre inculpaţii din dosar, în calitate de administratori ai mai multor societăţi comerciale, au înregistrat, în documentele contabile ale acestor firme, operaţiuni fictive constând în achiziţii nereale de bunuri şi servicii.

Pentru a se ascunde provenienţa ilicită a sumelor rezultate din evaziune, acestea au fost transferate, în mod succesiv, în conturile bancare ale celor 17 firme „fantomă”, sumele înscrise în facturile fictive emise de către acestea din urmă. Banii au fost retraşi, uterior, în numerar cu ajutorul altor persoane implicate în dosar şi au fost restituite „la sacoşă” inculpaţilor care au dispus anterior plata acestora, după perceperea, în prealabil, de către alte două persoane a unui comision cuprins între 6% şi 8%.