Sărbători religioase 24 noiembrie 2018:

Ortodoxe
Sf. Sfinţiţi Mc. Clement, episcopul Romei, şi Petru, episcopul Alexandriei

Greco-catolice
Sf. papă m. Clement; Sf. Petru al Alexandriei 

Romano-catolice
Ss. Martiri din Vietnam 

Alte articole

Calendar ortodox 27 octombrie 2025. Cruce roşie: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Calendar ortodox 26 octombrie 2025. Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, dătătorul de sănătate. Rugăciune pentru vindecare grabnică

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Clement, episcopul Romei, şi Petru, episcopul Alexandriei, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 24 noiembrie.

Sfântul Sfinţit Mucenic Clement, episcopul Romei, s-a născut în Roma, părinţii săi, Faust şi Matilda, fiind nobili. 

Sfântul Clement a fost ucenicul Sfântului Apostol Petru şi episcop al Romei. A suferit în timpul prigoanei lui Traian (98-117), fiind surghiunit în Cherson (Crimeea de astăzi). Acolo a fost aruncat în mare, fiindu-i legată de gât o ancoră de corabie.

Privind la martiriul său, mulţimea de credincioşi a început să se roage pentru a li se arăta lor cinstitul trup al mucenicului. Rugându-se aceştia, s-a depărtat marea mult de ţărm, iar poporul mergând pe uscat au aflat o casă de marmură în chipul bisericii. Acolo zăcea trupul Sfântului şi ancora cu care fusese înecat era aproape de dânsul. 

Creştinii au vrut atunci să ia de acolo cinstitul şi sfântul trup al mucenicului, dar s-a făcut descoperire ucenicilor săi, care au fost mai apropiaţi, să lase acolo trupul Sfântului; căci în tot anul la pomenirea lui, tot aşa se va depărta marea şapte zile, făcând cale pentru cei ce vor vrea să vină la închinăciune.

S-a făcut acea minune mulţi ani şi multe şi nespuse minuni se săvârşeau prin rugăciunile Sfântului. Atunci când apele nu s-au mai retras, tot prin rugăciune moaştele Sfântului Clement s-au arătat pe apă, fiind luate de către credincioşi şi duse în cetate.

Tot astăzi este pomenit şi Sfântul Sfinţit Mucenic Petru, episcopul Alexandriei. Acesta a păstorit în timpul persecuţiei împotriva creştinilor ordonate de Diocleţian. Fiind izgonit din scaun, a mers în Fenicia şi Palestina, întărind pe creştini prin scrisori şi rugăciune. 

A pătimit moarte martirică, prin tăierea capului, la porunca împăratului Maximin (305-313), pentru că a reuşit să aducă pe mulţi păgâni la creştinism.

POSTUL CRACIUNULUI 2018, tradiţii şi superstiţii: Ce este „bătutul pernelor” şi ce semnifică mâncarea „de dulce”

1. Din timpuri străvechi, oamenii credeau că în alimentele „de dulce”, mai ales în carne există forţe malefice, iar prin alimente sufletul morţilor intră în corpul celor vii. De aici şi superstiţia ca părinţii trebuie să postească înaintea naşterii copilului, mirii înaintea nunţii şi rudele în perioada doliului.

2. În timpul postului, fetele adună făină din care fac plăcinte de Crăciun, pe care le dau apoi colindătorilor. În acest fel, ele se vor face plăcute şi iubite.

3. Postul Ignatului este un post al bucuriei… în biserică. În această perioadă în biserică se cântă colinde tradiţionale, slujbe şi rugăciuni specifice cum este Rozariul.

4. La sate, bătrânii evitau să dea cu împrumut ceva din casă în această perioadă. Superstitia spune că se vor înmulţi lupii şi vor coborî in sat.

5. În unele zone oamenii fac focuri mari pentru îndepărtarea spiritelor rele.

6. În postul Crăciunului încep şezătorile, când tinerii şi bătrânii deopotrivă se strângeau în zilele lucrătoare pe la casele fiecăruia pentru a toarce lână şi a ajuta la treburi gospodăreşti. Se spuneau poveşti, cântece şi ghicitori, iar gazdele serveau ajutoarele cu nuci mere şi pere din fân.

7. Bătutul pernelor este un obicei practicat de fetele nemăritate care nu şi-au găsit încă ursitul. Se spune că “bătutul pernelor” poate îmblânzi soarta acestora şi le aduce peţitori.

8. Pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, numită şi Ovidenie, se aprind luminări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colaci şi turte de mălai.

9. În dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, despre care spuneau căci se credea că sunt bune de friguri în tot anul.

10. Magia viziunii privind naşterea lui Iisus Hristos capătă valenţe magice pentru clarvăzătoare. Se spune că în această zi cerul se deschide şi animalele vorbesc, iar bătrânele cu har descântă mai bine.

11. În noaptea de Ovidenie se spune că descântătoarele fac „privegherea apei”. Femeile pun un vas cu apă peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept şi cap sau pentru vedere.

12. Bătrânele de la sate mai cred şi astăzi că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea „dincolo”.