Ceauşescu şi Brâncuşi, primii în clasamentul personalităţilor istorice şi culturale ale României moderne şi contemporane

Potrivit cercetării, la întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea istorică cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, pe primul loc s-a situat Nicolae Ceauşescu – 26,6%, urmat de Regele Mihai – 21,4%, Regele Ferdinand I – 11,6%, Regele Carol al II-lea – 5,4% şi Nicolae Iorga – 4,9%.

Pe următoarele locuri se situează, în ordine: Regina Maria – 4,8%; Nicolae Titulescu – 4,1%; Ion Iliescu – 3,5%; Ion Antonescu – 3,1%; Gheorghe Gheorghiu Dej – 2,4%; Ion I.C. Brătianu – 2,3%; Corneliu Coposu – 2,3%; Traian Băsescu – 1,1%; Klaus Iohannis – 1,0%; Emil Constantinescu – 0,4%.

Un procent de 0,1% au numit „Altă personalitate istorică”, iar 5,1% s-au încadrat la „Nu ştiu/Nu răspund”.

La întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea culturală cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, românii l-au aşezat pe primul loc pe Constantin Brâncuşi – 30,3%, urmat George Enescu – 18,6%, Nicolae Iorga – 8,8%, Mircea Eliade – 6,2% şi Gheorghe Zamfir – 6,1%.

Alte articole

Nicuşor Dan ridică miza naţionalismului în 2026. Preşedintele a semnat decretul care va sensibiliza moralul românilor cocoşaţi de taxele şi impozitele lui Bolojan DOCUMENT

Clasamentele zodiacului european. Ce zodii domină fiecare trăsătură de personalitate

Aceştia sunt urmaţi în ordine de: Maria Tănase – 6,0%; Emil Cioran – 4,0%; Marin Preda – 3,4%; Petre Ţuţea – 2,5%; Eugen Ionescu – 1,6%; Nicolae Steinhardt – 1,2%; Constantin Noica – 1,1%; Dumitru Staniloae – 1,0%; Sergiu Celibidache – 0,8% şi Zoe Dumitrescu Buşulenga – 0,1%.

În rândul celor care Nu ştiu/Nu răspund s-au situat 7,9% dintre respondenţi iar 0,3% s-au încadrat la „Altă personalitate culturală”.

Potrivit preşedintelui FUMN, Dan Dungaciu, apariţia în premieră a celor doi regi ai României între personalităţile istorice menţionate de respondenţi reprezintă un fapt semnificativ deoarece arată că „raportarea la monarhie şi la ceea ce a însemnat ea, cu valori şi simbolistică profundă, înseamnă, de fapt, o neraportare la clasa politică actuală”, „un vot de blam pe care îl acorzi unui prezent care nu îţi place”.

Parte a proiectului „Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial”, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 – 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.