A început lupta pentru stoparea „apocalipsei insectelor”. Primul pas este vaccinarea albinelor

Albinele contribuie la polenizarea a 90% din principalele culturi agricole din lume, însă în ultimii ani, aceste preţioase vieţuitoare au fost decimate de „sindromul colapsului coloniilor de albine”, o maladie misterioasă. Au fost acuzaţi acarienii, pesticidele, virusurile şi ciupercile, dar şi combinaţii între aceşti factori.

Potrivit ONU, peste 40% dintre polenizatorii nevertebraţi, în special albinele şi fluturii, sunt ameninţaţi cu dispariţia. Oamenii de ştiinţă au avertizat că acest declin vertiginos ar putea să determine o creştere a preţurilor produselor alimentare şi un risc de apariţie a unor penurii de alimente.

Descoperire medicală

Noul vaccin, creat de o echipă de cercetători de la Universitatea Helsinki, furnizează albinelor rezistenţa necesară pentru a lupta împotriva unor maladii microbiene grave, potenţial mortale pentru comunităţile de insecte polenizatoare.

„Dacă am putea să salvăm chiar şi o mică parte din populaţiile de albine prin această invenţie, cred că am face o faptă bună şi am salva puţin lumea„, a declarat Dalial Freitak, cercetătoarea aflată la conducerea acestui proiect. „Chiar şi o creştere de 2-3% a populaţiei de albine ar fi ceva uriaş„, a precizat ea pentru AFP.

În trecut, se credea că este imposibil să se vaccineze insectele, întrucât ele nu au anticorpi, unul dintre principalele mecanisme pe care oamenii şi alte vieţuitoare le utilizează pentru a lupta contra bolilor.

Însă în 2014, Dalial Freitak, specialistă în insecte şi imunologie, a remarcat că fluturii hrăniţi cu anumite bacterii îşi transmit imunitatea astfel dobândită urmaşilor lor.

„Ei puteau să transmită ceva ingerabil. Nu ştiam pur şi simplu care era mecanismul. M-am întâlnit cu Heli Salmela, care lucra cu albine melifere şi o proteină denumită vitellogenin. Am ascultat-o în timp ce vorbea şi mi-am spus: ‘OK, aş putea să pariez că proteina ta este aceea care transmite semnalul meu de la o generaţie la alta’„, a precizat coordonatoarea studiului. Cele două cercetătoare au creat un vaccin împotriva unei boli denumite „loca americană” – cea mai răspândită şi cea mai devastatoare dintre maladiile bacteriene ce afectează populaţiile de albine.

Tratamentul este administrat mătcilor prin intermediul unor bucăţi de zahăr, la fel cum mulţi copii primesc vaccinul împotriva poliomielitei, iar matca transmite apoi imunitatea progeniturii sale.

Cercetătorii finlandezi, care lucrează şi la vaccinuri contra altor boli, încearcă să strângă fonduri pentru ca noul vaccin să devină disponibil pe piaţă, primind un feedback pozitiv până în prezent, a precizat Dalial Freitak.

Există însă numeroase obstacole de trecut în domeniul normelor de reglementare. „Între patru şi cinci ani pentru a ajunge pe piaţă este o estimare optimistă”, a adăugat cercetătoarea finlandeză.

Creşterea culturilor afectate

Cercetătorii sunt de părere că bolile reprezintă doar unul dintre numeroasele motive care stau la baza declinului polenizatorilor. Pesticidele şi agricultura intensivă, care reduce diversitatea alimentară a insectelor, fac parte din lista acestor motive.

Potrivit experţilor finlandezi, protejarea populaţiilor de albine împotriva bolilor le va face pe aceste insecte să devină mai puternice şi mai bine echipate pentru a rezista şi în faţa altor ameninţări.

Uniunea Europeană şi Canada au votat pentru interzicerea neonicotinoidelor, după ce mai multe studii au demonstrat că aceste substanţe sunt nocive pentru reproducerea albinelor.

Potrivit unui studiu al ONU, publicat în 2016, echivalentul a 507 miliarde de euro în alimente cultivate în fiecare an depind în mod direct de insectele polenizatoare. Volumul de alimente care depind de polenizatori a crescut cu 300% pe parcursul ultimilor 50 de ani.

Odată cu scăderea numărului de polenizatori, anumiţi agricultori s-au orientat către închirierea de albine şi polenizarea manuală – aşa cum se procedează deja în cazul pomilor fructiferi în anumite regiuni din China.

Proiectul cercetătorilor din Helsinki s-a bazat pe o finanţare externă, însă echipa finlandeză a acceptat recent să îşi continue cercetările la Universitatea Graz din Austria, unde a predat celebrul zoolog Karl von Frisch. Descoperirile acestuia, ce au vizat dansul albinelor, i-au adus premiul Nobel pentru medicină pe anul 1973.