Franţa ar putea avea un deficit bugetar de 3,4% din PIB. Gaură de 11 miliarde de euro la buget

Ţinta iniţială de deficit a Guvernului de la Paris pentru 2019 era de 2,8% din PIB. Creşterea deficitului vine după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat luni seara o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze protestul „vestelor galbene”. Oficialul francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de protestatari: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, nefiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună. În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru „să plătească o primă de sfârşit de an” care nu va fi fiscalizată

Analiştii se aşteaptă la o gaură în buget de zece miliarde de euro (11 miliarde de dolari) în urma implementării acestor măsuri.

„Ne-am asumat responsabilitatea de a avea un deficit mai ridicat decât am estimat, probabil la 3,4% din PIB. Dar va fi un vârf ciclic, nu o traiectorie structurală”, a declarat Ferrand.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei din Franţa a refuzat să comenteze declaraţia.

Alte articole

Ai 18 ani și vrei să te plimbi pe gratis cu trenul prin Europa? Iată cum poți face rost de bilete

Toți marii producători de gaze și petrol din România cheamă la tribunal Comisia Europeană! Motivul – obligația de a stoca dioxid de carbon

Şi comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a avertizat miercuri că Franţa nu va beneficia de un tratament preferenţial, în raport cu Italia, în cazul unui derapaj al deficitului bugetar ca urmare a măsurilor adoptate în ultimele zile în încercarea de a calma „vestele galbene”.

Italia se confruntă cu posibile sancţiuni din partea UE, după ce Comisia Europeană a respins proiectul de buget pe 2019 al autorităţilor de la Roma pentru că a apreciat că încalcă regulile referitoare la deficit.

Ministrul francez al Conturilor Publice, Gerald Darmanin, a estimat marţi la 2,5% din PIB deficitul public pentru 2019, avertizând că această cifră nu include şi impactul transformării unei reduceri temporare de impozit (CICE) într-o reducere permanentă. Dacă se ia în calcul şi impactul transformării CICE, deficitul public al Franţei ar urma să crească de la 2,5% la 3,4% din PIB, ceea ce ar însemna că Franţa ar depăşi limita de deficit de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană.

„Nu există standarde duble, regulile sunt aceleaşi pentru toţi”, a declarat Pierre Moscovici, cu ocazia unei conferinţe organizate de cotidianul Financial Times la Frankfurt. „Este exclus să existe un tratament privilegiat pentru unii şi unul excesiv de sever pentru alţii”, a adăugat Moscovici.

Însă acelaşi Pierre Moscovici, fost ministru francez de Finanţe, a adăugat că „regulile sunt deosebit de subtile şi complexe”, lăsând să se înţeleagă că există o marjă de manevră între Paris şi Comisia Europeană. Potrivit comisarului european, regulile Pactului european de stabilitate permit, în unele cazuri, derapaje bugetare. O deviaţie „temporară, limitată şi excepţională de la regulile europene care limitează deficitul public al unei ţări la 3% din PIB este admisibilă”, a afirmat Moscovici.

„Comisia Europeană înţelege că în contextul unor mişcări sociale şi ale unor revendicări puternice pentru reducerea dezintegrării regionale sau sociale, un guvern poate fi nevoit să adopte măsuri”, a explicat Moscovici. Comisarul european a adăugat că el nu este partizanul adoptării de sancţiuni nici pentru Italia şi nici pentru Franţa ci că doreşte să fie găsire soluţii pentru problemele bugetare ale ambelor ţări.