Eurobarometru: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, faţă de 43% media europeană

Rezultate despre România, pe scurt:

50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de 49%)
56% dintre români au o percepţie pozitivă asupra situaţiei economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
48% dintre români sunt optimişti cu privire la situaţia pieţei muncii (comparativ cu o medie UE de 44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creştere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susţin contrariul (- 2 faţă de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu ştiu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenţilor consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) şi Germania (70 %).

Alte articole

Locul de muncă plătit cu 100.000 de euro pe an. Cum pot să câștige românii foarte mulți bani

Drepturile pe care românii le au atunci când călătoresc cu avionul. Anunțul făcut de InfoCons

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenţi au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 faţă de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporţia respondenţilor care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) şi Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) şi Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naţionale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor naţional şi în guvernul lor naţional (+ 1 punct procentual în ambele cazuri faţă de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetăţenia UE şi pentru libera circulaţie în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenţilor consideră că sunt cetăţeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual faţă de primăvara anului 2018), iar la nivel naţional, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenţilor sprijină „libera circulaţie a cetăţenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual faţă de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenţi împărtăşesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic faţă de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice şi monetare şi a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenţii (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetăţenilor UE consideră că situaţia economiei europene este „bună” (49 %), un uşor declin faţă de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenţi consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situaţia economiei naţionale (49 %, neschimbat) continuă să depăşească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenţilor din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situaţia economică naţională este bună. Malta (95 %) şi Luxemburg şi Ţările de Jos (ambele cu 91 %) sunt ţările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) şi Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenţi împărtăşesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croaţia (16 %) şi Spania şi Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migraţia şi terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigraţia rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre menţiuni (+ 2 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018). Este menţionată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 faţă de primăvara anului 2018). Situaţia finanţelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depăşind preocupările cu privire la situaţia economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenţi, înregistrând cea mai mare creştere (+ 5 puncte procentuale) şi ajungând pe a cincea poziţie.

Deşi şomajul este pe poziţia a şasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel naţional (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigraţia (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieţii sunt printre cele mai importante două preocupări naţionale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre menţiuni (- 3), sănătatea şi securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situaţia economică (15 %, neschimbat) şi pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziţie, puţin peste mediu, climă şi aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

„Sondajul Eurobarometru standard din toamna anului 2018″ (EB 90) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă desfăşurate în perioada 8 – 22 noiembrie 2018. Au fost intervievate 32 600 de persoane din toate statele membre ale UE[1] şi din ţările candidate[2].

[1] 27 424 de interviuri în cele 28 de state membre ale UE.

[2] Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), cinci ţări candidate (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Muntenegru, Serbia şi Albania), precum şi comunitatea cipriotă turcă din partea ţării care nu este controlată de guvernul Republicii Cipru.