Ce crede un copil de 4 ani despre oamenii răi

Trec de indata la punerea planului in aplicare si in 15 minute ajung de la serviciu la gradinita copilei. Bineinteles ca Maria este in culmea fericirii cand aude ca merge la serviciu la mami, desi este mereu emotionata de intalnirea cu multi oameni straini.

Dupa primele clipe de acomodare, in scurt timp fetita incepe sa vorbeasca cu colegii mei si chiar sa participe la discutiile din birou. 

La un moment dat, o aud:

„Ah, dar oamenii rai nu sunt rai”. 

Ma apropii de ea, discret, ca sa nu o intimidez si sa continue. Ea auzise o discutie despre actiunile unor oameni despre care se scria in presa si despre care colegii ramasesera muti de uimire… cum au putut face asa ceva.

Copila mea, provocata de colege, isi continua expunerea punctului ei de vedere: 

„Eu mi-am dat seama ca oamenii ce par rai, de fapt nu sunt rai.

Ei sunt oameni care au butoiasele de iubire goale.” 

„Pai, ce sunt aceste butoiase de care spui si unde sunt ele?”, o intreaba o colega. 

„Pai, fiecare om are aici in piept un butoias transparent care este plin sau nu cu iubire. Uite, eu vad aceste butoiase la lume.

Cand butoiul e plin, omul e bun.

Cand butoiul e gol, omul e rau. Dar de fapt el nu e rau, doar are butoiasul gol si nu stie cum sa il umple.”

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO