Motivare CCR: Prin aplicarea circumstanţei atenuante în cazul infracţiunilor de corupţie se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte

„Referitor la enumerarea limitativă a infracţiunilor pentru care nu se aplică circumstanţa atenuantă (…), se constată că este de competenţa legiuitorului să reglementeze circumstanţe atenuante legale, însă acesta trebuie să fie coerent în opţiunea pe care o realizează. Or, în cazul de faţă, circumstanţa atenuantă nu se aplică în privinţa infracţiunilor de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, dar se aplică în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie. În acest fel, se încurajează săvârşirea de acte de corupţie, pentru că infractorul va şti că, dacă va achita prejudiciul până la soluţionarea definitivă a cauzei, va beneficia de o reducere cu o treime a limitei speciale de pedeapsă”, se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a statuat deja, printr-o decizie din 2014, că fenomenul corupţiei reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa statului de drept, a democraţiei şi drepturilor omului, echitatea, având efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă, constituind un obstacol în calea dezvoltării economice a statului.

Citeşte şi: Motivare CCR: Prin modificările referitoare la abuzul în serviciu statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În aceste condiţii, este greu de determinat raţiunea care a stat la baza concepţiei legiuitorului de a extinde sfera aplicării circumstanţei atenuante la infracţiuni a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa statului de drept, mai exact la adresa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, exceptând infracţiunile a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa dreptului de proprietate sau a integrităţii fizice a persoanei, respectiv la adresa anumitor drepturi sau libertăţi fundamentale punctual determinabile. Astfel cum am arătat anterior, o asemenea măsură contravine politicii penale a statului şi constituie o ameninţare ce vizează întregul spectru de drepturi şi libertăţi fundamentale ce caracterizează statul de drept”, se menţionează în motivare.

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

În opinia judecătorilor constituţionali, adoptarea unei asemenea măsuri nu are rolul de a intensifica efortul statului de prevenire şi combatere a corupţiei, ci temperează lupta împotriva acestuia, iar o viziune cu caracter moderat asupra acestui fenomen are drept efect „îngăduirea actelor de corupţie şi încurajarea subiectelor de drept la săvârşirea unor asemenea fapte”.

„Prin urmare, configurarea circumstanţei atenuante legale trebuie să fie realizată în mod coerent prin raportare la întreaga reglementare în materie penală, astfel încât aceasta să susţină politica penală a statului. Deşi este atribuţia legiuitorului să adopte norme penale, precum cea în discuţie, tot acestuia îi revine obligaţia ca în activitatea de generare a reglementărilor legale să realizeze o necesară dozare a circumstanţelor atenuante legale în funcţie de natura relaţiilor sociale ocrotite prin infracţiunile avute în vedere”, precizează CCR.

În motivare se mai constată că legiuitorul a eliminat dintre infracţiunile în privinţa cărora nu se aplică circumstanţa atenuantă pe cele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce contravine Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de Drept penal, care are drept termen de transpunere data de 6 iulie 2019.

„Se impune, prin urmare, asigurarea, prin mijloacele oferite de Dreptul penal naţional, a unei cât mai sporite protecţii, atât a valorilor sociale formate în legătură cu exercitarea de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor pe care le deţin, cât şi a intereselor financiare ale Uniunii Europene”, subliniază CCR.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.