Oamenii sunt din ce în ce mai proşti. Rezultatele ultimului studiu i-a surprins pe oamenii de ştiinţă

Fenomenul din secolul XX, perioadă în care IQ-ul indivizilor a crescut cu aproximativ trei puncte în medie per deceniu este cunoscut drept efectul Flynn. Acum, acest trend a ajuns brusc la sfârșit, arată un nou studiu publicat de Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de digi24.ro.

În cadrul studiului realizat de Ragnar Frisch Centre for Economic Research din Norvegia au fost analizate rezultatele a 730.000 de teste IQ. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că efectul Flynn și-a atins apogeul la mijlocul anilor 1970, iar d atunci trendul este în scădere semnificativă. „Este cea mai convingătoare dovadă de până acum că efectul Flynn s-a inversat. Dacă plecăm de la asumpția că modelul lor este corect, rezultatele sunt impresionante și destul de îngrijorătoare „, a spus psihologul Stuart Ritchie, de la Universitatea din Edinburgh, pentru The Times. Ritchie nu a participat la realizarea studiului. Studiul s-a bazat pe datele obținute de la testele IQ făcute de bărbați norvegieni cu vârste cuprinse între 18 și 19 ani. Testul de inteligență este obligatoriu la recutare, stagiul militar fiind obligatoriu în acest stat. Datele provin de la trei generații de bărbați, născuți între anii 1962-1991, și au fost studiate din 1970 până în 2009. De la o generație la alta, IQ-ul a scăzut cu 7 puncte în medie.

Nu este pentru prima dată când un astfel de trend în scădere a fost observat. Chiar și James Flynn a vorbit despre el, acum un deceniu, când i-a studiat pe adolescenții britanici.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce a dus la inversarea efectului Flynn nu poate să spună niciun om de știință cu siguranță. Însă studiul din Norvegia arată totuși că aceste scăderi de IQ s-au întâmplat și în interiorul familiilor. Descoperire anulează teoria potrivit căreia scăderea IQ-ului s-a datorat acumulării de gene dezavantajoase în anumite arii din societate. În schimb, spun cercetătorii, putem trage concluzia că schimbările de lifestyle ar putea fi de vină – felul în care sunt crescuți și educați copiii, cum își petrec timpul liber, ce fel de jocuri aleg, dacă citesc etc. Pe de altă parte, s-ar putea ca testele de inteligență să nu fi fost adaptate cerințelor societății moderne, fiind astfel inexacte. De exemplu, s-ar putea concentra pe noțiuni pe care nu se mai pune accentul în societatea contemporană.

Astfel, există o diferență între inteligența cristalizată și cea fluidă. Cea cristalizată cuprinde lucrurile pe care le-ai învățat, cea fluidă se referă la abilitatea unui individ de a vedea în perspectivă și de a-și folosi logica în rezolvarea unor probleme de care nu s-a mai lovit până în prezent. Implicația aici este că nu am fi mai puțin deștepți, ci testele IQ nu au ținut pasul cu evoluția societății.

Însă până când cercetătorii nu-și vor pune la bătaie inteligența fluidă să rezolve această nouă dilemă, noi și IQ-urile noastre mici nu vom știi unde e de fapt problema.