Profesorii de Informatică, scrisoare de protest către Ecaterina Andronescu pentru scoaterea Informaticii de la BAC

Profesorii universitari precizează în scrisoare că “dezvoltarea învățământului de informatică a generat rezultate concrete, demonstrându-și astfel viabilitatea. Este suficient să ne uităm la aportul pe care industria de IT a ajuns să îl aibă în economia românească, de 6% din PIB, transformând această industrie în cel mai dinamic sector”. Profesorii amintesc și rezultatele obținute de elevii români la Olimpiada Internațională de Informatică.

“Aceste rezultate nu au venit din neant, ci în primul rând din sistemul educațional. Ce ar însemna acum eliminarea Informaticii de la Bacalaureat? Desființarea specializării Matematică-Informatică la liceu? A claselor de Informatică intensiv? Cum ar putea o materie care este în denumirea specializării să fie ignorată la examenul de finalizare a studiilor la specializarea respectivă?”, continuă profesorii din Consorțiul Universitaria.

“Considerăm că lipsa Informaticii din schița structurii noului examen de Bacalaureat este o scăpare, care va fi corectată în documentele finale”, mai spun profesorii, făcând referire la explicația oferită de Ecaterina Andronescu atunci când geografii au întrebat-o de ce a scos Geografia din materiile de BAC propuse în “viziunea” sa. A fost “o scăpare” și Geografia va reveni, probabil, în documentele propuse pentru bacalaureat, “alături de alte discipline, la proba de creativitate”, a spus Ecaterina Andronescu la Digi 24, conform Edupedu.

Scrisoarea integrală trimisă către Ecaterina Andronescu de profesorii universitari de informatică:

Alte articole

Ce opțiuni au tinerii români care nu iau BAC-ul. Există joburi din care pot câștiga și mii de euro pe lună

Elevii revin la şcoala online, la cinci ani de la începutul pandemiei. Cum se vor desfăşura cursurile şi care este perioada când se va învăţa de acasă

“Stimată Doamnă Ministru al Educației Naționale,

Informațiile prezentate de Ministerul Educației Naționale, privind modificările preconizate în structura examenului național de Bacalaureat, ne-au produs îngrijorare. Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educațională și ne-au determinat să inițiem acest demers și să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie și Biologie, ci și creșterea importanței Informaticii ca materie de studiu în învățământul de toate gradele și la toate specializările.

Informatica reprezintă unul din puținele domenii în care România are un avans educațional față de cele mai multe țări din lume. Studiul Informaticii în liceu (completat recent, în noul plan cadru din 2017, prin introducerea Informaticii în trunchiul comun la gimnaziu), apariția, inițial, a liceelor de Informatică, apoi transformarea specializării Matematică-Fizică în Matematică-Informatică, cu varianta Informatică intensiv, introducerea Informaticii ca probă la Bacalaureat, odată cu dezvoltarea învățământului superior și a cercetării în cele 3 ramuri ale Informaticii active în România – Informatică, Calculatoare și Tehnologia Informației și Informatică Economică, toate aceste demersuri au creat, rând pe rând, un cadru propice pentru educația în domeniul Informaticii.

Dezvoltarea învățământului de informatică a generat rezultate concrete, demonstrându-și astfel viabilitatea. Este suficient să ne uităm la aportul pe care industria de IT a ajuns să îl aibă în economia românească, de 6% din PIB, transformând această industrie în cel mai dinamic sector, iar potențialul este în continuare foarte mare. Putem să privim și performanțele elevilor români la concursuri internaționale: numai la Olimpiada Internațională de Informatică, elevii români au obținut, începând din anul 1990, 107 medalii, din care 30 de aur, clasându-se pe locul 6 în lume într-un ierarhie pe țări a celor 30 de ediții de până acum.

Aceste rezultate nu au venit din neant, ci în primul rând din sistemul educațional. Ce ar însemna acum eliminarea Informaticii de la Bacalaureat? Desființarea specializării Matematică-Informatică la liceu? A claselor de Informatică intensiv? Cum ar putea o materie care este în denumirea specializării să fie ignorată la examenul de finalizare a studiilor la specializarea respectivă?

Câteva date statistice ne arată importanța Informaticii în cadrul examenului de Bacalaureat.

    Peste 30% din absolvenții specializării Matematică-Informatică au susținut Informatica în cadrul probei E la examenul de Bacalaureat din 2018, în creștere față de 18% în 2013, 23% în 2015 sau 29% în 2017 (sursa: CNEE).
    Mai mult decât atât, procentul de promovare al celor care au susținut Informatica la Bacalaureat (cumulat pe toate specializările – Matematică-Informatică, Științe ale naturii și Militar/Matematică-Informatică) a fost în toți acești ani de peste 97%, demonstrând astfel că alegerea acestei probe nu a fost de conjunctură, ci conștientă și asumată.

În mod esențial, Informatica este știința procesării informației, a transformării informației în cunoștințe și a aplicării cunoștințelor digitalizate pentru dezvoltarea societății. Informatica integrează într-un mod consistent matematica, ingineria, tehnologia și programarea ca vocație, fără a se limita la niciuna dintre acestea și interacționează cu toate domeniile științifice, sociale sau umaniste, creând o punte între acestea, prin gândirea algoritmică și modelele teoretice sau experimentale pe care le propune.

Cea mai recentă descoperire în fizica experimentală – imaginea unei găuri negre – a fost obținută pe calculator și nu ar fi fost posibilă fără algoritmi sofisticați care să proceseze și să sincronizeze informația colectată de sistemele de telescoape radio dispuse pe tot globul. Astfel de exemple pot fi găsite în toate domeniile. Dar provocarea cea mai mare a viitorului o reprezintă procesarea automată a cunoștințelor, prin “inteligența” roboților, care va schimba complet lumea în care trăim.

Aceste argumente sau exemple ne arată că Informatica în societate reprezintă deopotrivă o oportunitate extraordinară, dar și o amenințare care nu trebuie neglijată. Oportunitatea constă în posibilitățile considerabile de dezvoltare personală și socială, pe care ni le oferă înțelegerea, deprinderea și utilizarea noțiunilor cu care operează Informatica; amenințarea constă în ignorarea sau marginalizarea rolului Informaticii în societate, începând cu educația la toate nivelurile.

Demersul nostru, ca reprezentanți ai Informaticii în Consorțiul Universitaria, este unul preventiv, menit să evite o posibilă eroare cu efecte negative grave și de lungă durată.

Considerăm că lipsa Informaticii din schița structurii noului examen de Bacalaureat este o scăpare, care va fi corectată în documentele finale. În același timp, atrăgând atenția asupra acestei situații punctuale, vă propunem o dezbatere reală, colaborativă, care să ducă la recunoașterea statutului Informaticii ca știință (prin includerea orelor de Informatică în aria curriculară în care se află orele de Matematică și Științe ale naturii) și la întărirea rolului Informaticii în educația preuniversitară, nu doar la specializările Matematică-Informatică și Științe ale naturii (prin introducerea Informaticii în trunchiul comun), ci și la celelalte specializări, teoretice sau vocaționale. Doar printr-o abordare activă și anticipativă putem să ne pregătim pentru societatea viitorului.

18 aprilie 2019

Conf. dr. Adrian Iftene, decan, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Prof. dr. Marian Dârdală, decan, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Academia de Studii Economice din București
Conf. dr. Radu Gramatovici, decan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București
Conf. dr. Simona Motogna, prodecan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof. dr. Viorel Negru, președinte, Senatul Universității de Vest din Timișoara

Consorțiul Universitaria reunește cinci universități din România: Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara”.

Citeşte mai mult pe edupedu