CALENDAR ORTODOX 2019. Sărbătoare mare, ziua în care s-a arătat pe cer SFÂNTA CRUCE

Ortodoxe
Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie şi Codrat

Greco-catolice
Arătarea pe cer a Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. m. Acachie

Romano-catolice

Ss. Roza Venerini, călug.; Ghizela, regină; Anton Pecerski, pustnic

Alte articole

Calendar ortodox 23 martie 2026. Săptămâna începe cu o sărbătoare mare. Rugăciunea pentru vindecarea bolilor!

Calendar ortodox 22 martie 2026. Sărbătoare importantă în ultima zi din săptămână. Rugăciunea puternică pentru vindecarea bolilor

Sfânta Cruce s-a arătat pe cerul Ierusalimului în anul 351, în ziua Cincizecimii, pe 7 mai.

„Acel semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul nostru Iisus Hristos S-a răstignit şi s-a întins Crucea cu lungimea sa, ajungând până la muntele Eleonului, care este departe de la Golgota ca la cincisprezece stadii; şi se potrivea lăţimea Crucii cu lungimea sa. Iar frumuseţea ei era atât de împodobită, încât se asemăna cu faţa curcubeului, atrăgând astfel privirea tuturor către ea”. (Vieţile Sfinţilor)

Semnul minunat al Sfintei Cruci a apărut într-o perioadă extrem de încordată pentru biserică, atunci când erezia ariană, condamnată de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), era susţinută de împăratul Constan?iu (337-361), fiul şi urmaşul lui Constantin cel Mare.

Datorită acestei minunii, arătarea Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului, mulţi iudei şi păgâni au crezut şi s-au botezat. Patriarhul Ierusalimului (348-386), Chiril, l-a înştiinţat pe împărat, spunându-i despre creştinii care au văzut minunea că au mers în biserică şi au lăudat pe Hristos Dumnezeu.

„Alergau oamenii de toate vârstele şi rânduiala, străinii şi nemernicii, creştinii şi cei de altă credinţă şi toţi cu o gură şi printr-un glas preamăreau pe Iisus Hristos Domnul nostru, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, Dumnezeu adevărat din Dumnezeul Cel adevărat, pe Făcătorul minunilor celor mari”. (Vieţile Sfinţilor)

Astăzi sunt pomenişi şi Sfinţii Mucenici Acachie şi Codrat

Sfântul Mucenic Acachie era originar din Capadocia, dintr-o familie creştină. A fost centurion în armata romană, în timpul împăratului Maximian Daia (305-313).

În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, soldaţii făceau parte din categoria socială cea mai uşor de controlat şi de adus în faţa altarelor din temple pentru a jertfi zeilor, în încercarea puterii imperiale de a opri extinderea creştinismului.

Sfântul Acachie, pus în această situaţie, şi-a mărturisit credinţa în Iisus Hristos. A fost bătut cu cruzime şi aruncat în închisoare, unde a stat timp de şapte zile, adus din nou la judecată a fost condamnat la moarte şi decapitat.

Sfântul Codrat era originar din Nicomidia şi a pătimit în timpul împăraţilor Deciu (249-251) şi Valerian (252-260). Mărturisind pe Mântuitorul Iisus Hristos în faţa antipatului Nicomidiei, a fost supus la multe chinuri. A primit moarte martirică în Ermupole.