Cetăţenii din Uniunea Europeană consumă 20 la sută din resursele planetei

„Acest consum este direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme resimţite din ce în ce mai des pe continent. Este important să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero până în 2040”, arată raportul WWF publicat joi.

Acesta arată că, dacă toată lumea ar avea acelaşi stil de viaţă ca cetăţenii europeni, mâine, 10 mai, am fi epuizat resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an, conform celui mai recent raport WWF şi datelor Global Footprint Network.

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului şi începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moştenească generaţiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete şi depăşeşte ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră. Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an şi ne afundăm şi mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecinţele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversităţii, defrişări, diminuarea drastică a stocurilor de peşte, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului şi schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundaţiile şi incendiile. Aceste ameninţări, la rândul lor, provoacă tensiuni şi conflicte şi agravează inegalităţile socio-economice”, se arată în raport.

Alte articole

Un val de aer rece ajunge în Europa. Temperaturile urmează să scadă drastic inclusiv în România

Europa, amenințată de un nou val de căldură cu temperaturi de peste 40 de grade. Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1° C, iar Europa a început deja să simtă impactul.

„Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 şi 2017, dar şi pierderi de vieţi omeneşti: peste 115.000 de persoane din întreaga Europă”, punctează documentul.

Cel mai recent raport WWF, Living Beyond Nature’s Limits („Consumând peste limitele naturii”), subliniază numeroasele diferenţe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE şi cele ale altor ţări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variaţii între ţările UE, nici una dintre ele nu funcţionează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul ştiinţific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate şi Servicii Eosistemice (IPBES) şi oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.

„WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă şi lupta împotriva schimbărilor climatice şi a pierderii biodiversităţii. Este important să protejăm şi refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 şi să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040”, menţionează reprezentanţii organizaţiei.

Politicile durabile ar putea a spori semnificativ economia UE, prin investiţii, inovare mai rapidă, economii privind costurile şi prin crearea de locuri de muncă noi. De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creşterea PIB cu 2%, la creşterea ocupării forţei de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an şi la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunţarea la importurile de combustibili fosili, arată datele WWF.

„Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaşte necesitatea de a aborda şi stopa pierderea biodiversităţii şi de a stabili un obiectiv ambiţios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetăţenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenţie problemelor cu care omenirea se confruntă şi că UE îşi poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în acelaşi timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei şi al biodiversităţii”, arată WWF.