Magistraţii solicită CSM declasificarea şi publicarea raportului Inspecţiei Judiciare privind protocolul PICCJ-SRI

Conform unui comunicat al celor două asociaţii profesionale, solicitarea vine după ce, la data de 30.05.2019, că răspuns la cererea acestora de comunicare a raportului Inspecţiei Judiciare şi a anexelor la acestea, CSM a comunicat că “documentele menţionate au formă clasificată cu grad de secretizare “strict secret” de la unităţile emitente (respectiv parchete, S.R.I.)”.

AMR şi UNJR au arătat că demersul lor vine în continuarea eforturilor începute încă din 2015, prin care au scos la iveală nelegala interferenţă a serviciilor secrete în procedurile judiciare.

Această poziţie a magistraţilor a fost confirmată şi de către Curtea Constituţională, prin decizia Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, se arată în comunicat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Sunt deosebit de semnificative, în susţinerea solicitării noastre, aspectele asupra cărora Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019”, se arată în scrisoarea trimisă de asociaţii CSM, în care sunt redate extrase relevante din decizia CCR.

Alte articole

Cum intenționează premierul Luca Niculescu să gestioneze situația restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei: „Întotdeauna am crezut în puterea dialogului. Trebuie să găsim înțelegere”

Cât câștigă judecătorii din România: indemnizații nete de până la 20.346 de lei lunar. Ce venit are un magistrat începător

Magistraţii au reamintit, printre altele, că “sintagma ‘echipe operative comune‘ din art.3 lit.g) al protocolului denotă faptul că reprezentanţi ai unor organe ale statului puteau participa activ şi nemijlocit în cadrul urmăririi penale, fără că acestea să fi avut calitatea de organe de cercetare penală speciale. (…) Prin existenţa unei confuziuni între atribuţiile celor două organe s-a ajuns la intruziunea unui serviciu secret în modul de desfăşurare a urmăririi penale.”

Or, este rolul şi obligaţia Constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii să verifice, în concret, cum a fost aplicat acest protocol, care au fost echipele operative comune create, care au planurile comune adoptate de parchete şi SRI şi dacă, în fiecare caz în parte, acestea au afectat independenţa justiţiei şi atribuţiile constituţionale şi legale ale judecătorilor şi procurorilor implicaţi.

“Analiza obiectivă, completă şi profundă a concluziilor Raportului Inspecţiei Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 nu poate fi realizată în lipsa cunoaşterii conţinutului anexelor la acest raport, iar emiterea unor concluzii trunchiate ar încalcă grav imperativul garantării independenţei justiţiei şi, în consecinţă, interesul sistemului de justiţie, precum şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor acestei ţări”, se arată în finalul scrisorii trimise de AMR şi UNJR.

“Am arătat şi în trecut şi repet: dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare nu pot fi decât subrezite sau de-a dreptul făcute preş printr-o “cooperare” dincolo de lege, prin echipe mixte ori raportări reciproce, între parchete şi serviciile de informaţii, acţiuni în legătură directă cu dosare penale, dar despre care nu ştiau decât semnatarii protocoalelor. Este acum rândul Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional şi să facă absolut toate demersurile pentru desecretizarea anexelor la raportul Inspecţiei Judiciare vizând aplicarea protocoalelor secrete” a declarat Andreea Ciucă, preşedinte AMR.

“Toate aceste hotărâri, protocoale, acte secrete care au afectat procedurile judiciare, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau competenţele constituţionale ale judecătorilor şi procurorilor au fost bombe puse la temelia statului de drept. Justiţia nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă. Dacă se doreşte cu adevărat independenţa justiţiei, atunci toate instituţiile trebuie să facă demersurile necesare pentru că nici un act ce priveşte justiţia să nu rămână secret. Abia atunci vom putea vorbi despre o justiţie independenţa. Restul e demagogie şi populism electoral”, a adăugat Dana Girbovan, preşedinte UNJR.

AMR şi UNJR îşi vor continuă demersurile începute din 2015 pentru lămurirea tuturor aspectelor care au afectat grav justiţia şi statul de drept, prin prisma ingerinţei nelegale a serviciilor de informaţii în actul de justiţie.