Votul din diaspora: MAE dă vina pe numărul mare al votanţilor şi suprapunerea referendumului cu europarlamentarele

Raport MAE despre votul din diaspora: Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu autocar.  Ministerul afacerilor Externe precizează încă de la început că potrivit Legii 33/2007 entitatea cu competenţe în coordonarea pregătirii şi organizării procesului de votare în străinătate este Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot şi a ştampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secţiilor cu mobilă şi cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) şi asigurarea bunei desfăşurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 şi HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea şi locaţiile secţiilor de votare.

Legea stabileşte în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare din străinătate, urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, rezolvă contestaţiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate şi le înaintează BEC.

MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secţiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunităţile de cetăţeni, totalizând un număr de 441 secţii de votare.

În comparaţie cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secţiilor a fost dublat, iar în comparaţie cu turul II de la alegerile prezidenţiale din 2014 (unde acuzele au fost în acelaşi sens, conform cărora nu toţi cetăţenii au putut vota), numărul secţiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT şi UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creşteri substanţiale (IT, ES).

Alte articole

Serviciu militar obligatoriu pentru românii din Diaspora. Care sunt condițiile în care pot fi chemați „la arme”

Salarii 2025. Cum a reacționat un român din Germania, când a văzut cât câștigă un mecanic în București: „Acum plec”

Pe 24 aprilie MAE a trimis la Monitorul Oficial lista secţiilor de votare. Pe 25 aprilie preşedintele a semnat Decretul privind referendumul, publicat în Monitorul Oficial. MAE este obligat să publice lista secţiilor de votare aşa cum prevăd OUG nr. 6/2019 şi HG 81/2019, care stipulează termenul limită până la care MAE a trebuit să publice numerotarea şi locaţiile secţiilor de votare, mai exact data de 25 aprilie, ţinând cont de faptul că în zilele de 26 şi 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura publicarea, fiind zile libere nelucrătoare.

Problema secţiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul anunţării de către Preşedinte a referendumului în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. În aceste condiţii, MAE a trimis în paralel o nouă circulară tuturor ambasadelor atrăgând atenţia că este necesar să se facă un efort deosebit pentru o activitate cât mai eficientă şi a solicitat şefilor misiunilor diplomatice şi consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfăşurare în cele mai bune condiţii a procesului de vot. Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în vedere că trebuiau completate două liste (scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat şi la referendum) şi depunerea lor în trei urne diferite.

Un alt element care a îngreunat procesul de vot se referă la organizarea şi funcţionarea comisiilor din secţiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice şi un număr între 2-6 membri, stabiliţi de către preşedintele Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, la propunerea partidelor politice şi organizaţiilor cetăţeneşti aparţinând minorităţilor, alianţe politice sau electorale.

În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de MAE cu alte persoane, cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică. În funcţie de numărul membrilor comisiei care se prezintă în dimineaţa zilei votării la secţia de vot, se modifică şi numărul de ştampile utilizat efectiv. Mai exact, deşi se poate aloca numărul maxim de 6 cabine şi 6 ştampile, numărul de ştampile utilizat efectiv într-o secţie de votare în timpul procesului electoral trebuie să fie cel puţin egal cu numărul de cabine, dar nu mai mare decât numărul membrilor prezenţi ai comisiei.

Din păcate, cu unele excepţii, partidele politice nu şi-au manifestat interesul de a desemna reprezentanţi în comisiile secţiilor de votare, renunţând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile Secţiilor de votare.

O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare secţie a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de votare şi cealaltă de rezervă). Problema nu a constat atât în funcţionarea sistemului, cât în deficienţele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite ţări şi locaţii.

Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susţinători ai unor anumite formaţiuni politice, deşi prevederile legale nu permit activităţi electorale în ziua votării. Mai mult, au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5-6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare.

În acest sens, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate (locaţii, resurse umane şi resurse financiare).
În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate.

Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate.

Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, acestea pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot.

MAE şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea şi desfăşurarea secţiilor de votare din străinătate.