Armata Republicii Moldova face un pas înapoi. Nu se va implica în criză şi nici în jocuri politice

Forţele armate se subordonează, potrivit Constituţiei, ‘exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale’.

În acelaşi timp, ‘conform Legii nr.345 cu privire la apărarea naţională: conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului’, se menţionează în mesajul Ministerului Apărării, în condiţiile amplificării crizei politice de la Chişinău, potrivit Agerpres.

‘Atât timp cât nu există certitudine clară în situaţia politică din ţară, Armata Naţionala se subordonează doar ordinii constituţionale. Armata Naţională îşi continuă activitatea în mod obişnuit, nu se implică în criză şi va rămâne în afara jocurilor politice’, se subliniază în text.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Pentru a reduce riscul unei escaladări, conform regulamentelor interne aplicabile în situaţii speciale, accesul în toate unităţile militare şi instituţiile Ministerului Apărării este interzis pentru oricine în afara personalului instituţiei, pe termen limitat, în funcţie de evoluţia situaţiei’, anunţă Ministerul Apărării.

Alte articole

Se fac recrutări în Armată. Salariile depășesc 7.000 de lei, care sunt condițiile de recrutare

Din ce în ce mai mulți tineri din Germania se înrolează în Armată. Numărul recruților a crescut cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut

Citeşte şi Republica Moldova: Noul guvern a ţinut prima şedinţă în care au fost demişi înalţi funcţionari

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis la 9 iunie suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat ‘preşedinte interimar’, potrivit Agerpres.

Pavel Filip a anunţat duminică dizolvarea parlamentului şi semnarea decretului prin care a stabilit la 6 septembrie data alegerilor anticipate, după ce Partidul Socialist (prorus) şi blocul ACUM (declarat proeuropean) – care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101- au creat o coaliţie şi au învestit un nou guvern, la conducerea căruia a fost numită lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Noul guvern a fost invalidat de Curtea Constituţională, care, potrivit unor observatori şi presei de la Chişinău, este aservită controversatului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Funcţia de ministru al apărării în guvernul condus de democratul Pavel Filip este exercitată de Eugen Sturza, care a promovat strângerea legăturilor Republicii Moldova cu NATO. În guvernul Maiei Sandu, această funcţie i-a fost încredinţată lui Pavel Voicu, fost consilier al lui Igor Dodon pentru misiuni speciale.