PNL şi USR au depus la Parlament proiectul de revizuire a Constituţiei conform votului de la referendum

UPDATE: Preşedintele PNL, Ludovic Orban, propune ca adoptarea proiectului de revizuire a Constituţiei să aibă loc printr-un referendum organizat odată cu alegerile prezidenţiale, fie în primul tur, fie în cel de-al doilea.

Românii vor trebui să se prezinte din nou la vot pentru a modifica Constituţia conform referendumului de pe 26 mai. „Acest proiect vizează ca amnistia şi graţierea să nu mai fie posibile. Vorbim deopotrivă despre amnistie şi graţiere colectivă, cât şi de amnistie şi graţiere individuale, aşa cum prevede în momentul de faţă Constituţia. Tot în baza acestui proiect de lege, ordonanţele de urgenţă vor fi diminuate ca abundenţă, pentru că am crescut instituţiile care pot să sesizeze constituţionalitatea pe ordonanţele de urgenţă. Nu în ultimul rând, aşa cum s-a solicitat la semnarea pactului iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, integritatea în funcţia publică este prevăzută în acest text deopotrivă pentru instituţiile publice din România, cât şi pentru Parlamentul European”, a declarat la Parlament Raluca Turcan.

Ea a spus că partidele de opoziţie speră ca în noua sesiune parlamentară să se intre în dezbaterea pe articole.

„Trebuie să fie votat în prima cameră cu două treimi, în a doua cameră de asemenea cu două treimi. Dacă nu coincid voturile şi formele, se face o procedură de mediere în plenul reunit al Parlamentului şi se votează cu trei pătrimi. După acel vot poate fi declanşat Referendumul de modificarea a Constituţiei şi noi sperăm ca acesta să fie organizat cât se poate de repede, până la finalul acestui an”, a adăugat Turcan.

Alte articole

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

Ilie Bolojan, gest de MARE preşedinte la final de mandat. Ce a făcut în ultima oră înainte de a părăsi Cotroceniul

La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a precizat că acesta este „un prim pas”.

„Spun că este un prim pas pentru că România are nevoie de o reformă constituţională mai amplă şi suntem convinşi că, în momentul în care, după nişte alegeri la termen sau anticipate, vom avea o majoritatea fără PSD, prin care România va putea să se însănătoşească, vom merge mai departe cu celelalte propuneri care vorbesc despre o reformă a CCR, confiscarea extinsă, reforma statului – toate elementele prin care România practic trebuie să-şi modernizeze Constituţia”, a afirmat Dan Barna.

În proiectul depus la Parlament se arată:

În concret, propunem revizuirea dispoziţiilor art.37 şi ale art.38 din Constituţia României în scopul consacrării constituţionale a principiului integrităţii în funcţia publică, unul dintre fundamentele care au determinat convocarea referendumului consultativ de către Preşedintele României. Susţinem necesitatea ca în funcţiile publice să nu poată fi alese persoane care au fost condamnate penal la o pedeapsă privativă de libertate. Instituirea interdicţiei de a fi ales se referă la funcţiile din administraţia publică locală, la funcţia de deputat sau de senator, de membru al Parlamentului European sau de Preşedinte al României. În realizarea scopului propunem modificarea şi completarea dispoziţiilor art. 37 şi ale art. 38 din Constituţie, după cum urmează:
Art.37
[…]
(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Art.38
„În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

De asemenea propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei are ca scop modificarea şi completarea art.74 alin.(2) şi (3) coroborat cu completarea art.73 alin.(3) lit.i) deoarece textele constituţionale, în actuala formulare, permit iniţiativa parlamentară şi guvernamentală urmată de adoptarea de legi organice în domeniul de reglementare al amnistiei şi graţierii colective, indiferent de conţinutul infracţiunii pentru care se aplică aceste instituţii.
În condiţiile în care faptele de corupţie constituie o ameninţare la adresa statului de drept prin faptul că perturbă buna funcţionare a instituţiilor publice, afectează valori fundamentale cum ar fi cinstea şi onestitatea în îndeplinirea funcţiei publice iar poporul român şi-a exprimat voinţa suverană pentru interzicerea soluţiilor legislative în privinţa amnistiei şi a graţierii în cazul faptelor de corupţie considerăm necesară modificarea şi completarea art 74 alin.(2) şi alin.(3) în sensul limitării dreptului la iniţiativă legislativă a deputaţilor sau a senatorilor ori a Guvernului României cu privire la instituţiile amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie, în completarea interdicţiei absolute instituite în cazul iniţiativei legislative a cetăţenilor, corelativ cu completarea art.73 alin.(3) lit. (i) în sensul că amnistia şi graţierea colectivă nu pot avea ca obiect faptele de corupţie, cu următorul conţinut:
Art.73 alin.(3)
„Prin lege organică se reglementează:
[…]
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. Acordarea amnistiei sau a graţierii colective pentru fapte de corupţie este interzisă.”
Şi
Art.74
[…]
„2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaţilor sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupţie.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a Guvernului amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupţie.”

În consonanţă cu rezultatul referendumului propunem excluderea procedurii de graţiere individuală pentru fapte de corupţie, prin completarea literei d) a art.94 din Constituţie:

Art.94
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
[…]

d) acordă graţierea individuală. Acordarea graţierii individuale pentru fapte de corupţie este interzisă.”

De asemenea propunem modificarea şi completarea art.115 alin.(6) ca soluţie legislativă prin care legiferăm tema de interes naţional, validată prin referendum, privind interzicerea adoptării de ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.
Prin soluţia legislativă aleasă de noi, iniţiatorii, propunem, ca eveniment legislativ, modificarea şi completarea art.115 alin.(6) din Constituţie.
Prin revizuire, art.115 alin.(6) din Constituţia României va avea următorul cuprins:

Art.115 alin.(6)
„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) şi l), nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

În aplicarea tezei a II a din întrebarea nr.2 validată prin Referendumul din 26 mai 2019, referitoare la extinderea dreptului de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra ordonanţelor Guvernului, propunem modificarea şi completarea art.146 lit.a) şi lit.d) din Constituţia României, prin introducerea unei noi litere, a1) şi eliminarea din conţinutul normativ al literei d) din art 146, a atribuţiei de ridicare pe cale directă a excepţiei de neconstituţionalitate de către Avocatul Poporului deoarece a fost transpusă această atribuţie în nou introdusa literă a1) evitând astfel un paralelism legislativ. Prin completare şi modificare, textul constituţional va avea următorul cuprins:
„Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
[..]
a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului.”
[..]

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.

Iniţiativa legislativă de revizuire constituie o aplicare a temelor validate prin referendumul desfăşurat la data de 26 mai 2019, prin urmare a parcurs faza consultării publice.
Conţinutul iniţiativei de revizuire a Constituţiei nu implică cheltuieli bugetare, dispoziţiile art.138 alin.(5) din Constituţie nefiind incidente în prezenta procedură legislativă.