Asociaţia Procurorilor: Pensia specială a magistraților este necesară, dar ea nu trebuie să fie mai mare decât salariul unui magistrat

Potrivit legii, în prezent cuantumul pensiei speciale a magistraților este 80% din salariul brut al judecătorilor și procurorilor în funcție.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat luni mai multe măsuri bugetare despre care a spus că au fost convenite ”de principiu” în ședința CEX a PSD: limitarea călătoriilor gratuite cu trenul acordate studenților și impozitarea pensiilor speciale.

Comunicatul integral al AMASP:

Nediscutând legalitatea sau constituționalitatea unor opinii și propuneri emise în spațiul public, de eliminare directă sau prin suprataxare a pensiei de serviciu (o metodă de eliminare de facto), AMASP consideră că pensia de serviciu trebuie să reflecte munca prestată și interdicțiile avute în perioada activă ca magistrat și că alegerea unei profesii în cadrul corpului magistraților ar trebui să fie întotdeauna un impediment pentru identificarea oricăror artificii care ar putea conduce la mărirea nejustificată a cuantumului acestei pensii.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre scandalul pensiilor speciale: Amânările CCR pot costa România un spital nou

EXCLUSIV Magistraţii merg „cu celeritate” la pensie, nu aşteaptă decizia CCR. Câte decrete de pensionare a semnat Nicuşor Dan în ultimele două luni

De asemenea, raportat la colegii care își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor și instanțelor la acest moment, AMASP consideră că o situație normală și echitabilă presupune ca pensia de serviciu să nu depășească cuantumul salariului unui magistrat activ. O astfel de situație este contrară principiului echității sistemului de pensii și în cazul magistraților poate constitui un motiv de a nu continua activitatea după momentul împlinirii stagiului de 25 de ani prevăzut de lege.

Considerând că se dorește identificarea, cu bună-credință, a unor soluții care să asigure independența justiției dar și să ducă la evitarea situațiilor de excepție, prezentate public, în care cuantumul pensiei este disproporționat, AMASP este de părere că, principial, o raportare a pensiei de serviciu la salariul net al magistratului, spre exemplu cel din ultimii 3 ani de activitate, fără posibilitatea de a lua în calcul sume suplimentare provenite din delegări, detașări, diurne sau drepturi salariale restante încasate în acest interval ar asigura o remunerație adecvată a magistratului pensionar și ar constitui un impediment pentru eventuale schimbări de carieră, cu titlu temporar, făcute doar pentru mărirea cuantumului pensiei de serviciu.

Magistrații – judecători și procurori – beneficiază de pensie de serviciu (”pensia specială”) în baza legii nr. 303/2004 ca o compensație a absenței unor drepturi fundamentale pe perioada exercitării funcției (drepturi exclusiv politice și drepturi social-economice) și a incompatibilităților și interdicțiilor stabilite la nivel constituțional și legal pe parcursul întregii cariere profesionale. Pensia de serviciu are o componentă contributivă și un supliment din partea statului aferent responsabilităților, riscurilor și restricțiilor impuse unei categorii profesionale.

Jurisprudența constantă a Curții Constituționale a statuat că ”pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei.”

În ceea ce privește pensiile magistraților în Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 Curtea Constituțională a României a reținut că ”principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei.”1

De altfel instrumentele internaționale impun statelor membre o obligație de asigurare a unui sistem de pensii corespunzător funcției judiciare, ca parte a principiului independenței justiției.

În acest sens în opinia CCJE (2010)3 ”Magna Carta Judecătorilor” se statuează că independența sistemului judiciar impune statului obligația să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare pentru funcționarea optimă a sistemului de justiție și pentru a evita orice formă de influență nelegitimă trebuie să stabilească prin lege o remunerație și o schemă de pensii adecvate2

În aceeași manieră Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar, adoptate de Organizația Națiunilor Unite la 6 septembrie 1985 prevăd consacrarea adecvată în temeiul legii a independenței, securității, remunerației adecvate, condițiilor de muncă, pensiei și vârstei de pensionare pentru sistemul judiciar.

Urmarește RomaniaTV.net și pe