Programele Rabla şi Rabla plus vor fi suplimentate

În premieră, bugetul de 15 milioane de lei al programului Rabla plus, destinat vehiculelor ecologice, a fost.

„Datorită acestui program avem acum 333 de maşini hybrid plug-in sau 100% electrice noi, care circulă pe şoselele României, fără să polueze. Am suplimentat bugetul chiar de săptămâna trecută, cu încă 15 milioane de lei şi sperăm ca şi această sumă să fie cheltuită de români”, a precizat Gavrilescu.

Ea a menţionat că a fost lansat programul de finanţare a staţiilor de încărcare pentru reşedinţele de judeţ, cu un buget de 90 de milioane de lei şi a subliniat că „va sta pe capul primarilor” cu adrese să realizeze aceste obiective, în caz contrar urmând „să-i dea de exemplu” negativ.

Totodată, Gavrilescu a menţionat că au fost finalizate şi procedurile de finanţare a staţiilor de încărcare care urmează să fie montate pe drumurile naţionale, europene şi pe autostrăzi, programul aşteptând acordul Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat, după care poate demara.

Alte articole

Guvernul înăsprește regulile pentru exploatarea agregatelor minerale din terasă: controale extinse și noi limite pentru exploatare

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ. „Pilele” de la Mediu. Cum ajung „combinagii” şi „lipitorii de afişe” ştabi la stat

Nu în ultimul rând, ministrul Mediului a remarcat că succesul programului Rabla pentru electrocasnice, lansat la sfârşitul anului trecut şi reluat anul acesta, a fost „uriaş”, eco-voucherele disponibile fiind consumate în câteva ore, în fiecare dintre cele trei sesiuni de finanţare.

În domeniul deşeurilor, anul acesta a fost extinsă aplicarea ecotaxei la toate tipurile de pungi de plastic, indiferent de formă sau grosime, iar în prezent se lucrează la „găsirea celor mai eficiente metode şi soluţii pentru a pune capăt invaziei de PET-uri de pe luciurile de apă, începând cu Delta Dunării”.

„În acelaşi timp, preocuparea noastră este – şi v-am spus şi anul trecut, când am adoptat Ordonanţa 74 – să fim pe cât posibil pregătiţi, făcând dezbateri regionale privind colectarea selectivă. Şi am spus că ordine în sistem trebuie făcută şi dacă mai creăm şi dăm posibilitate să se mai creeze depozite de deşeuri aşa, oricum, şi necontrolate şi neţinând seama că tot ce producem noi poate să devină o sursă pentru o altă afacere, este ca şi cum suntem degeaba şi la Ministerul Mediului, dar şi ca societate civilă suntem nepăsători la tot ceea ce se întâmplă. Dovadă este că finanţările pentru depozitele neconforme au continuat şi urmează ca, în perioada următoare, fiind gata toată procedura pentru ajutor de stat pentru instalaţiile de reciclare, să poată să fie lansată în perioada următoare”, a afirmat ministrul, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, Gavrilescu a amintit că, în timpul deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, au fost încheiate două dosare importante: cel privind stabilirea standardelor pentru reducerea emisiilor de CO2 ale vehiculelor grele noi, iar cel de-al doilea, privind alinierea legislaţiei UE la cea internaţională privind cei mai periculoşi poluanţi din lume.

Totodată, ministrul Mediului a susţinut că „ANM este, astăzi, una dintre cele mai performante instituţii de profil ale Europei” şi a amintit că România a obţinut, în acest an, în premieră, poziţia de consilier al preşedintelui Asociaţiei Regionale VI (Europa) în Consiliului Executiv al OMM, fiind înfiinţat, de asemenea, în cadrul Congresului de la Geneva, Centrul Regional de Agrometeorologie pentru Asociaţia Regională VI (Europa).

În ceea ce priveşte Garda de Mediu, comisarii acestei instituţii au efectuat, în primele şase luni ale anului, aproximativ 20.000 de inspecţii în domeniul biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate, planul de acţiune propus fiind îndeplinit în proporţie de 55%, controale în urma cărora au fost date 737 de avertismente, 1.487 de amenzi contravenţionale în valoare de 24,3 milioane de lei, au fost impuse 65 de dispoziţii de sistare a activităţii şi au fost formulate 16 sesizări penale.

În context, Gavrilescu a avertizat, în conferinţa de presă, că, în următoarea perioadă, această instituţie trebuie să fie „mult mai restrictivă” şi a anunţat că aceasta va trece printr-un proces „de restructurare, reorganizare”, pentru că „trebuie să fie un for de control, să se uite foarte bine la ce a pus pe hârtie Agenţia pentru Protecţia Mediului”.