Klaus Iohannis, pus în dificultate de întrebarea unei tinere care a ales să studieze în Londra: "Excede sfera preocupărilor mele"

După ce s-a prezentat şi l-a informat pe preşedinte că tocmai a terminat liceul şi se pregăteşte să plece la studii în Londra, tânăra l-a întrebat care este poziţia sa cu privire la posibilitatea adoptării unui venit minim garantat pentru toţi cetăţenii români. „Mă interesează foarte mult conceptul de universal basic income (trad. venit minim necondiţionat). Credeţi că am putea implementa un astfel de program în viitor în România şi care ar fi dificultăţile în implementarea sa?”, l-a întrebat aceasta pe Klaus Iohannis.

„Poate găsim pe un specialist în domeniu care ne lămureşte. Excede sfera preocupărilor mele concrete”, a răspuns preşedintele. Moderatorul i-a invitat, apoi, pe rectorii universitari aflaţi în sală să răspundă întrebării, dar aceştia au refuzat, relatează Adevarul.

Scena a avut loc la o conferinţă organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate. Într-un material promoţional, organizatorii descriu evenimentul drept unul creat „pentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor, atât actuale cât şi viitoare, cu care se confruntă tinerii la angajare”.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, discurs apropiat de Dragnea: Nu este moral ca o mare companie să îşi externalizeze profiturile

Într-o altă interacţiune cu un tânăr din sală, care l-a întrebat pe Iohannis „ce putem face noi ca ţară pentru a ajuta tinerii să devină independenţi în perioada poate cea mai grea a vieţii, momentul în care îşi planifică viitorul”, preşedintele i-a spus acestuia că şi lui „i-a fost greu la început şi probabil şi altora”, observând că nu crede „că putem să găsim o soluţie unde tuturor le este foarte bine şi foarte uşor de la început până la sfârşit”. Acesta e explicat, apoi, că există „o serie de măsuri care înlesnesc integrarea tânărului într-un job sau în mai multe joburi”.

Venitul minim necondiţionat, tema care l-a încurcat pe Klaus Iohannis, este un subiect tot mai important în dezbaterile din democraţiile occidentale şi o măsură care apare în platformele mai multor candidaţi la funcţii publice. Programul este propus ca o schimbare radicală a modului de funcţionare a statului bunăstării, constând în acordarea unui venit lunar tuturor cetăţeniilor unui stat, fără să se ţină cont de statutul social al acestora sau disponibilitatea de a se angaja.

În cel mai mediatizat „experiment de politici publice” care a vizat un astfel de program, guvernul Finlandei a distribuit, între ianuarie 2017 şi decembrie 2018, un venit lunar de 560 de euro către 2,000 de persoane aflate în şomaj. Ideea este susţinută de mai multe figuri publice şi politicieni, precum Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, şi Elon Musk, fondatorul Tesla. În cartea sa despre alegerile prezidenţiale din 2016, Hillary Clinton scrie că a fost aproape să susţină această idee în campanie. În 2017, candidatul socialist pentru preşedinţia Franţei, Benoit Hamon, a inclus programul unui venit minim necondiţionat drept un element central al campaniei sale. În prezent, venitul minim garantat este un subiect de dezbatere între candidaţii pentru nominalizarea Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

Alte articole